Alianţa medicilor intervine: "Transplanturile nu pot fi făcute oricând şi oricum"

În România ar trebui să se facă operaţii de transplant doar după ce se vor investi bani în formarea şi antrenarea unei echipe pentru această chirurgie, opinează Alianţa Medicilor, reamintind că "pionieratul" în medicină nu trebuie făcut cu preţul vieţii pacienţilor.
Sala de operatie
Sala de operatie (Ali Al-Saadi / AFP / Getty Images)

Transplanturile nu pot fi făcute oricând şi oricum, doar pentru a servi drept stindard şi lozincă, atrag atenţia, pe Facebook, reprezentanţii Alianţei Medicilor, în contextul uriaşului scandal declanşat de faptul că Spitalul Sfânta Maria din Capitală a fost acreditat pentru transplant de plămâni cu toate că nu are laborator de analize, nici staţie centrală de sterilizare şi nici medic infecţionist deşi numărul infecţiilor nosocomiale raportate în 2016 este cu 50% mai mare faţă de anul trecut.

Redăm postarea medicilor care, la fel ca şi ministrul Sănătăţii Vlad Voiculescu, sunt de părere că transplanturile trebuie făcute de echipe cu experienţă şi că nu atât investiţiile în aparate şi infrastructură (altminteri generatoare de comisioane şi imagini frumoase) aduc succesul unei întreprinderi medicale, cât investiţiile în oameni.

Redăm postarea Alianţei Medicilor:

"Este România pregătită pentru a face transplantul pulmonar, aici, în ţară? Şi dacă este, ar trebui să facem aşa ceva? Iată un nou subiect de controversă în sănătatea românească.

În timpul Revoluţiei Culturale, Mao a ajuns la concluzia că lucrurile nu merg bine deoarece prea mulţi chinezi muncesc în agricultură, aşa că a lansat o întrecere muncitorească a oţelului: toată lumea trebuia să producă oţel. Sate amărâte au construit furnale pentru a participa la marea întrecere: ce conta că oţelul produs era în mare parte fără nicio valoare, obiectivul politic de a „proletariza” China era atins.

Direcţiile dezvoltării în Sănătate sunt, fără îndoială, politice, dar o decizie politică ar trebui să implice etică şi responsabilitate, ca să nu mai vorbim de bun simţ şi intuiţie, sprijinite pe opiniile experţilor. Transplantul de organe este poate actul medical cu cele mai mari implicaţii etice, deoarece implică două vieţi (poate ar fi util să amintesc decizia unui celebru chirurg parizian de a renunţa pentru totdeauna la efectuarea transplantului hepatic de la donator viu, în urma decesului unui astfel de donator), un astfel de act nu poate fi făcut oricând şi oricum, doar pentru a servi drept stindard şi lozincă, indiferent care ar fi cauza.

Chirurgia de transplant este, şi trebuie să fie, apanajul unei echipe complexe, rodate timp de ani de zile în chirurgia organului respectiv. Este ilogic să doreşti să faci transplant pulmonar într-un spital în care nu s-a făcut în prealabil sistematic chirurgie pulmonară - indiferent dacă echipa operatorie este competentă, vorbim de tot lanţul de îngrijire, care implică şi infirmiere, şi asistente, şi mulţi alţii, toţi aceştia trebuind să fie familiari cu tehnicile de îngrijire ale unui astfel de bolnav, ceea ce nu e cazul.

Vrem oare să se repete vremurile de pionierat ale chirurgiei cardiace în România, când politic a fost îndepărtat de la conducerea acesteia unul dintre cei mai mari chirurgi de atunci, prof. Setlacec, pentru ca politic să fie rezervat domeniul pentru altul, care întâmplător atunci era ministrul Sănătăţii? Atunci s-a făcut chirurgie cardiacă cu mortalitate care uneori atingea 50%, fără a se pune întrebări, fără a se căuta justificări, fără răspunderi, fiindcă dacă te-a operat chiar ministrul şi ai murit, înseamnă că pur şi simplu nu ai avut zile. Dorim oare să retrăim acele vremuri sau vrem să învăţăm de la cei ce ştiu să facă?

Pentru a răspunde la întrebările de la început, da, se va face transplant în România; se va face însă numai după ce se vor investi bani în formarea şi antrenarea unei echipe pentru această chirurgie, aşa cum au făcut vecinii noştri, care au făcut acest transplant numai după ce ani de zile mai mulţi medici au bătut drumul Vienei unde au operat alături de colegii lor din Austria. Fiindcă, deşi generatoare de comisioane şi imagini frumoase, nu investiţiile în aparate şi infrastructură aduc succesul unei întreprinderi medicale, ci investiţiile în oameni."

Reamintim că un raport al Inspecţiei Sanitare de Stat relevă că Spitalul Sfânta Maria din Bucureşti, deşi acreditat pentru transplantul de plămâni, nu are laborator de analize, serviciile fiind externalizate, circuitele pentru transportul pacienţilor ce suportă astfel de operaţii nu sunt corespunzătoare, nu există staţie centrală de sterilizare, iar din structura spitalului lipseşte medicul infecţionist deşi numărul infecţiilor nosocomiale depistate şi raportate este cu 50% mai mare faţă de anul trecut. Potrivit lui Voiculescu, există suspiciuni că Centrul de Transplant de Plămâni de la spitalul Sfânta Maria ar fi fost acreditat sub presiune politică.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință