Alegerea viitorului preşedinte al Republicii Italiene, curiozităţi şi anecdote

În timp ce la sediul Camerei Deputaţilor de la Roma au început, joi, operaţiunile de vot în vederea alegerii viitorului preşedinte al Republicii Italiene, mass media din Peninsulă transmit curiozităţi şi anecdote legate de istoria acestui eveniment instituţional important.

În istoria Republicii, numai doi şefi ai statului italian au fost aleşi la primul tur de scrutin: Francesco Cossiga, în 1985, şi Carlo Azeglio Ciampi, în 1999.

Cea mai dificilă alegere a fost cea din 1971, când Giovanni Leone a fost desemnat la cel de al 23-lea scrutin (se votează de două ori pe zi, deci au fost necesare 12 zile pentru ca Leone să devină şef al statului).

În anul 1992, când a fost ales Oscar Luigi Scalfaro, un vot a fost obţinut de cea mai cunoscută actriţă italiană, Sophia Loren, votată (în secretul urnelor) de un deputat rămas încă necunoscut.

Primul preşedinte al Republicii Italiene, Enrico De Nicola, ales în 1948, a refuzat să primească salariul cuvenit, în calitate de şef al statului italian, şi a continuat să menţină un stil de viaţă extrem de modest, devenind faimos pentru faptul că, pe întreaga durată a mandatului prezidenţial (şapte ani), s-a îmbrăcat cu acelaşi palton la toate ceremoniile oficiale.

Sandro Pertini (1978-1985), cel mai iubit preşedinte din istoria republicană, ales la o vârstă foarte înaintată (82 de ani), le răspundea celor care îl criticau pentru că îl considerau 'prea bătrân' pentru a conduce statul timp de şapte ani: 'Mama a murit la 90 de ani, deoarece a căzut de pe scaun. Fratele meu a murit la 94 de ani. Iar tata a trăit peste 90 de ani. Şi toţi au fost lucizi până în ultima clipă a vieţii. Cine nu vrea să mă voteze, ar trebui să caute o altă scuză'.

Iar singurul politician italian care a votat 11 preşedinţi ai Republicii (inclusiv pe Giorgio Napolitano, în 2006) a fost faimosul Giulio Andreotti, în vârstă de 94 de ani, de şapte ori prim-ministru al Italiei, care a declarat recent: 'Nu există o metodă care să asigure victoria la alegerile prezidenţiale. Există numai greşeli care nu trebuie să fie comise'.

Noul preşedinte, cel de al 12-lea din istoria Republicii Italiene, care va fi ales zilele acestea, va fi succesorul lui Giorgio Napolitano, al cărui mandat pe şapte ani expiră la data de 15 mai.

Viitorul şef al statului italian va fi ales de adunarea 'marilor electori', în număr de 1.007, formată din toţi senatorii, deputaţii şi reprezentanţii celor 20 de regiuni din Italia. La primele trei tururi de scrutin, sunt necesare două treimi din voturi (672 de voturi). Începând cu cel de al patrulea tur de scrutin, este necesară o majoritate absolută (504 voturi).