Adio internet liber: cei "Cinci ochi" se întâlnesc pentru a pune lesa pe internet

Cu toate că agenţiile de informaţii au tot mai multe drepturi de interceptare a comunicaţiilor şi de spionaj electronic, ele par tot mai lipsite de mijloace în faţa presupusului val de atentate teroriste care bântuie Europa.
(Getty Images)

"Niciodată să nu laşi o criză nefolosită" - Emmanuel Rahm, şeful de personal al fostului preşedinte american Barack Obama, despre criza financiară din 2008.

Oficiali ai serviciilor din SUA, Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă se vor întâlni luna viitoare pentru a discuta modul în care pot face presiuni asupra companiilor de hi-tech, pentru ca acestea să dea acces serviciilor de securitate la datele criptate şi private.

Scopul întâlnirii aşa numitei coaliţii Cinci Ochi (alcătuită din serviciile de informaţii ale celor cinci ţări), care va avea loc în Canada, va fi de a se asigura că "teroriştii şi criminalii nu vor mai fi capabili să opereze liber în spaţiile virtuale", conform premierului australian Malcolm Turnbull.

"Dreptul la confidenţialitate al unui terorist nu poate fi mai important decât siguranţa publică" - a declarat acesta în Parlamentul australian.

Companiile de tehnologie precum Facebook şi Apple au devenit ţinta unui val de presiune din partea agenţiilor de informaţii care le cer să transmită informaţii private care să prevină atacurile teroriste.

Apple şi Facebook nu au răspuns imediat la cererea de comentarii, însă ambele companii au rezistat în trecut cererilor de acest gen, citând dreptul la confidenţialitatea informaţiilor.

Comentariile lui Turnbull sunt un ecou al celor făcute de premierul britanic Theresa May, care, imediat după atacul din Manchester, a cerut restricţionarea drepturilor de care s-ar bucura teroriştii pe internet.

"Trebuie să cooperăm cu guvernele democratice pentru a construi acorduri guvernamentale care să regularizeze spaţiul cibernetic", a declarat May.

În ultimii cinci ani s-au înmulţit exponenţial tentativele de regularizare a internetului, de desfiinţare a comunicaţiilor criptate şi de a presa companiile producătoare de echipamente să construiască "uşi prin spate", portiţe ascunse care să permită accesul companiilor de informaţii.

CIA-ul sub directorul John Brennan a propus astfel de măsuri imediat după atacul Charlie Hebdo, iar Franţa şi Marea Britanie au introdus deja legislaţie în acest sens, după atentatele care zguduie Europa.

Cu toate acestea în ciuda legislaţiei introduse, atentatele s-au înmulţit, iar serviciile par mai incapabile ca niciodată să controleze fenomenul terorist.

Analiştii şi experţii în domeniul securităţii cibernetice au tras semnale majore de alarmă arătând că breşele în securitate pe care companiile de hi-tech le-ar construi vor fi exploatate imediat de elemente criminale infiltrate în agenţiile de informaţii, care vor scurge informaţiile pe piaţa neagră. Informaţii despre portiţele în sistemul de securitate vor ajunge până la urmă în mâna teroriştilor, dar şi a organizaţiilor criminale, generând un potenţial haos în societate.

Ultimul val de atacuri cibernetice majore, wannacry, care a lovit companii şi persoane de pe câteva continente cu cinci săptămâni în urmă, este un exemplu tipic în acest sens. La baza virusului wannacry se află instrumente de spionaj care aparţin agenţiilor de informaţii ale SUA, care au ajuns pe mâna unor grupuri presupus criminale. Acestea au modificat programele pentru a le folosi în scopuri presupus criminale.

Epoch Times a documentat deja infiltrarea agenţiilor de spionaj chineze în platforme financiare majore, precum şi scurgerea breşelor către organizaţii criminale.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință