Adevăratul motiv al noului scandal împotriva lui Trump: FBI începe o nouă investigaţie împotriva lui Hillary Clinton

Hillary Clinton.
Hillary Clinton. (Captură Foto)

La peste un an de la alegerile prezidenţiale, Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a lansat o nouă investigaţie asupra Fundaţiei Clinton pentru a determina dacă donaţiile din partea unor entităţi străine acordate fundaţiei non-profit au vreo legătură cu acţiunile lui Hillary Clinton ca secretar de stat. O investigaţie anterioară asupra acestei probleme a fost abandonată în timpul campaniei prezidenţiale din 2016.

Clanul Clinton a evitat ani de zile întrebările legate de eventuale conflicte de interes rezultate din donaţii străine şi corporatiste acordate fundaţiei lor. În perioada în care Hillary Clinton era secretar de stat, iar fostul preşedinte Bill Clinton reprezenta fundaţia în întreaga lume, această organizaţie non-profit a primit zeci de milioane de dolari de la unele persoane bogate şi de la unele persoane sau grupuri care doresc anumite schimbări în politica şi legile din SUA pentru a-şi atinge anumite obiective, iar mulţi dintre ei au reuşit să aibă acces direct la secretarul Clinton.

În timpul campaniei sale prezidenţiale, Hillary Clinton a promis că fundaţia ei nu va mai accepta donaţii de la guverne străine în cazul în care va fi aleasă preşedinte. Dar, ea nu a oferit nicio explicaţie privind motivul pentru care fundaţia a continuat să accepte astfel de donaţii când a ocupat funcţia de secretar de stat.

Câteva puncte majore în controversa care învăluie Fundaţia Clinton:

- Donatorii Fundatiei Clinton au avut deseori acces direct la Hillary Clinton. În august 2016, Associated Press a descoperit că “cel puţin 85 din cele 154 de persoane cu interese private [în politica SUA] care s-au întâlnit sau au avut convorbiri telefonice cu [Hillary] Clinton atunci când conducea Departamentul de Stat au făcut donaţii organizaţiei sale caritabile sau şi-au asumat angajamente pentru programele internationale ale acesteia”. Împreună, aceşti donatori au oferit aproximativ 156 milioane de dolari Fundatiei Clinton.

- Diverse raporte de investigaţii au evidenţiat câteva potenţiale conflicte de interes. De exemplu, Arabia Saudită a donat 10 milioane de dolari Fundaţiei Clinton înainte ca Hillary să devină secretar de stat. În 2011, Departamentul de Stat, condus de ea, a aprobat un acord privind vânzarea de arme către Arabia Saudită în valoare de 29 miliarde de dolari. Boeing, care produce avioanele de luptă F-15 ce au fost incluse în acel contract, a donat 900.000 de dolari Fundaţiei Clinton cu două luni înainte ca acordul să primească undă verde.

- Unele emailuri arată că directori ai Fundaţiei Clinton au contactat membri ai personalului Departamentului de Stat pentru stabilirea unei întâlniri între prinţul moştenitor Salman al-Khalifa din Bahrain şi Hillary Clinton, în ciuda faptului că Fundaţia şi Departamentul de Stat ar fi trebuit să funcţioneze separat pentru a preveni apariţia incorectitudinii sau a favoritismului. Salman a alocat suma de 32 milioane de dolari unui program al Fundaţiei Clinton care a fost numit după prinţul moştenitor. În acea perioadă, Departamentul de Stat condus de Clinton a aprobat ca SUA să vândă către Bahrain arme în valoare totală de 630 milioane de dolari, inclusiv “agenţi toxici” de 70.000 de dolari. Guvernul Bahrainului a fost foarte criticat de comunitatea internaţională în perioada în care au avut loc revolte pe teritoriul său - care au început în 2011 - pentru că au fost folosite gaze lacrimogene împotriva propriei populaţii.

- Diverse companii majore au făcut donaţii Fundaţiei Clinton în timp ce au făcut lobby la Departamentul de Stat. Internaţional Business Times a susţinut că, în 2009, diverse companii petroliere au donat bani Fundaţiei şi au făcut lobby la Departamentul de Stat cu puţin timp înainte ca departamentul să aprobe un permis pentru conducta Alberta Clipper, lungă de 643 km, proiectată pentru a transporta din Canada în SUA petrol obţinut din şisturi bituminoase. În 2011, o companie petrolieră canadiană care opera în Columbia şi fondatorul său, care acum se află în comitetul de conducere al Fundaţiei Clinton, au donat milioane de dolari fundaţiei. Departamentul de Stat nu a luat nicio măsură împotriva presupuselor încălcări ale normelor de muncă ce decurgeau dintr-un contract comercial între cele două ţări, la care Clinton se opusese în prima etapă.

- Publicaţia The New York Times a raportat în 2015 că fundaţia preşedintelui companiei Uranium One a donat suma de 2,35 milioane de dolari Fundaţiei Clinton, în perioada în care Agenţia rusă de stat pentru energie atomică a preluat controlul asupra companiei printr-o serie de tranzacţii. Uranium One a obţinut dreptul de proprietate asupra a 20% dintre activele americane din sectorul uraniului. Întrucât uraniul este un obiectiv strategic, Departamentul de Stat se numără printre agenţiile care sunt obligate să aprobe orice acord care implică un transfer de resurse naţionale. O nouă investigaţie a Congresului privind vânzarea companiei către Rusia a fost lansată în octombrie 2017. Totuşi, publicaţia The Washington Post a susţinut ulterior, în aceeaşi lună, că “nu există nicio dovadă că [Hillary] Clinton a fost informată în privinţa acestui acord”.

- Internaţional Business Times a susţinut în noiembrie 2017 că donaţiile către Fundaţia Clinton au devenit mai puţine după campania prezidenţială americană din 2016. Fundaţia a trecut de atunci prin unele schimbări: a închis Clinton Global Iniţiative – recipient al unor donaţii corporatiste – şi l-a numit pe Bill Clinton în funcţia de preşedinte al comitetului de conducere. Fostul secretar de stat Hillary Clinton a reluat activităţile de strângere de fonduri pentru fundaţie în august 2017 şi lansează noi operaţiuni.

- Preşedintele american Donald Trump a făcut presiuni asupra republicanilor de rang înalt membri ai Comisiei de Informaţii a Senatului să renunţe la investigaţia asupra presupusei interferenţe a Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016 şi, în schimb, să o ancheteze pe Clinton, pe care o acuză de colaborare cu “FBI/Rusia”, precizând că mass media mainstream care promovează ştiri false şi noua carte scrisă de Michael Wolff "Foc şi Furie" sunt folosite pentru a-l ataca. În timpul alegerilor prezidenţiale, Trump a făcut afirmaţii similare legate de rivala sa democrată Hillary Clinton.