Ziua 96: „Nu poţi să te numeşti cetăţean român şi să stai în casă când aleşii ne fură ţara!”
Pentru a 96-a seară consecutiv, protestatarii #rezist au făcut să răsune scandarea Demisia! şi imnul României, sub ferestrele celor care "noaptea, ca hoţii" mutilau Codurile Penale pe 31 ianuarie.
Indignaţi că cei responsabili de adoptarea OUG 13 nu doar că nu au demisionat ci îşi văd în continuare de treabă de ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, asta în timp ce pe agenda Parlamentului apar noi şi noi proiecte în favoarea corupţilor - ultimul fiind amendamentele vizând graţierea unor fapte de corupţie - cetăţenii se declară ferm determinaţi să-şi continue protestele şi îi cheamă pe cei de acasă să li se alăture.
"Sunt în stradă şi în ziua 96 şi voi fi cât va fi nevoie pentru că nu poţi să te numeşti cetăţean român şi să stai în casă când aleşii ne fură ţara, viitorul nostru, al copiilor noştri şi cine ştie al căror alte generaţii viitoare, ne mint cu seninătate şi nu vor să plătească pentru jaful pe care îl fac sistematic de 27 de ani!
Nu poţi sta liniştit, mai ales acum, când luni vor fi amendamentele la legea graţierii din nou în comisia parlamentară şi apoi în plen, tot luni! Voi fi şi mâine la marşul împotriva corupţiei şi voi cere legi corecte, aplicate de o justiţie independentă! Lupta noastră din păcate este una surdă, deoarece numărul scade şi suntem foarte puţini care conştientizam ce vor să facă parlamentarii şi toţi corupţii din puşcării! E trist că românii s-au aprins greu şi s-au stins repede! Sper să conştientizeze că protestele de mâine şi de luni sunt vitale pentru democraţie şi să iasă în stradă! Dacă suntem mulţi, vom reuşi! Dacă suntem puţini, cum ieşim în fiecare zi, vom fi înfrânţi până la urmă!” spune o tânără protestatară.
În opinia unui alt protestatar, politicienii nu fac nimic altceva decât să ''poarte un meci'' cu societatea civilă, testându-i neîncetat vigilenţa. De aceea este foarte important să se iasă în Piaţă, crede tânărul, pentru ca flacăra de veghe să nu se stingă şi să existe un factor de echilibru, cât de mic în păstrarea valorilor democratice din România.
Sunt zi de zi în Piaţa Victoriei alături de ceilalţi protestatari rămaşi după mişcările de amploare din februarie, pentru a fi un fel de flacără de veghe. Pentru ca politicienii şi guvernanţii să vadă că mişcarea nu a murit şi pentru ca ei să fie atenţi la deciziile politice pe care le iau. De asemenea, este o încurajare şi pentru cei mulţi, care poate au obosit, dar au dovedit, spre exemplu, acum câteva zile, când s-a votat amendamentul referitor la graţierea celor care au comis fapte de corupţie în Comisia Juridică din Senat, că sunt gata să iasă în stradă pentru apărarea justiţiei şi a statului de drept şi pentru pedepsirea justă a corupţilor. Protestez pentru îndeplinirea actului de justiţie, pentru independenţa justiţiei şi pentru schimbarea clasei politice.
Din păcate, cred că toate obiectivele sunt foarte greu de îndeplinit. În ceea ce priveşte justiţia, politicienii nu fac altceva decât să poarte un meci cu noi, să ia o serie de decizii în favoarea prietenilor politici care au comis fapte de corupţie şi deşi aparent dau înapoi la presiunea străzii, ei merg înainte pentru atingerea obiectivului lor. Vor lua astfel de decizii de fiecare dată când vor avea ocazia, poate societatea civilă nu este vigilentă, atentă, poate a obosit... Cum ei sunt neobosiţi, nici noi nu am obosit. Credem într-o ţară care să nu fie condusă de infractori, în care fiecare să răspundă pentru faptele sale. Asta ne ţine în picioare.
În ceea ce priveşte schimbarea clasei politice, cred că este foarte dificil, deorece politicienii sunt mânaţi de interese transpartinice. Mă bucur că în noul val din opoziţie există şi unii oameni care au intrat în parlament pentru că chiar vor să facă ceva pentru ţara asta. Din păcate însă cred că sunt puţini, iar partidele mari trebuie reformate şi restructurate din temelii. Alegerile sunt într-adevăr un exerciţiu democratic, însă alegătorii, mulţi dintre ei de bună credinţă, unii informaţi, alţii mai puţin informaţi, aleg nişte liste, aleg aceiaşi oameni pe care partidele îi pun pe liste de 27 de ani.
De aceea suntem noi în stradă, pentru a încerca să fim un factor de echilibru, oricât de mic, în păstrarea valorilor democratice din România, susţine tânărul.
