Zhangsun, împărăteasa devotată, tolerantă şi înţeleaptă

Împărătesele şi concubinele imperiale din China antică sunt de obicei portretizate în imagini stereotipe, ca fiind acaparatoare şi agresive în lupta pentru favorurile împăratului şi puterea, la curtea acestuia. Cu toate acestea împărăteasa Zhangsun (601-636), soţia împăratului Taizong din dinastia Tang, s-a distins prin admirabila sa influenţă independentă asupra guvernării Împăratului.

Istoria spune că Zhangsun era o fină observatoare. Cu toate acestea evita să se amestece în afacerile naţionale ca Împărăteasă. Atunci când era solicitată, ea oferea o opinie independentă, doar după ce cântărea problema cu atenţie.

"Un împărat înţelept ar trebui să se pregătească pentru criză în vremuri de pace, să descopere talente şi să ia în considerare sfaturi sau chiar proteste". Astfel de îndemnuri oferea ea împăratului, dedicându-şi întreaga viaţă datoriei sacre de a-i reaminti acestuia să ia decizii cu discernământ, nu sub impulsul emoţiilor.

Se spune că într-o zi, Taizong s-a întors la Palat cu o privire furioasă. Împărăteasa Zhangsun a cerut tuturor slujitoarelor să se retragă, şi răbdătoare l-a servit ea însăşi pe Taizong. Când furia lui Taizong s-a domolit, l-a întrebat cu blândeţe care este cauza tulburării sale. Taizong a răspuns: "Calul meu preferat a murit brusc, deşi n-a dat nici un semn de boală. De vină trebuie să fie neglijenţa grăjdarului; vreau să fie executat". Auzind aceasta, Zhangsun a spus: "Maiestate, te rog nu fii furios. Mi s-a spus că a fost odată un rege care, de asemenea, a vrut să omoare grăjdarul pentru a pedepsi moartea unui cal. Prim-ministrul a înregistrat crima grăjdarului în acest fel: grăjdarul merită o execuţie la moarte pentru că nu a ţinut calul în viaţă veşnic; şi o a doua execuţie pentru că i-a făcut pe oameni conştienţi că regele preţuieşte mai mult viaţa unui cal decât viaţa unui om; şi o a treia execuţie pentru că conducătorii statelor vecine şi-au pierdut respectul pentru rege din acelaşi motiv. Regele şi-a dat seama că a greşit şi l-a eliberat pe grăjdar. Maiestatea voastră a citit toate cărţile de istorie de mai multe ori şi este familiarizat cu povestea asta. Cum se face că aţi uitat azi? " Împăratul Taizong a răspuns: "Dacă nu ai fi fost tu, aş fi făcut greşeli şi aş fi regretat".

Când sănătatea împărătesei Zhangsun s-a deteriorat grav, principii au sugerat împăratului să declare o amnistie şi să doneze mai mulţi bani pentru temple, în speranţa de a atrage binecuvântările divine asupra ei. Cu toate acestea Zhangsun s-a opus ferm ideii. "Amnistia este un eveniment naţional important, şi a face acest lucru doar în interesul meu ar submina sistemul judiciar. Cred că viaţa şi moartea sunt determinate de soartă, în timp ce bogăţia şi gloria sunt stabilite de către Cer. Am evitat faptele rele toată viaţa mea, aşa că las-o să fie", a spus ea.

Pe patul de moarte, ea a adresat ultimele ei cuvinte împăratului Taizong. "Unii membri ai familiei Zhangsun nu s-au dovedit a fi suficient de vrednici, dar se bucură de privilegii pur si simplu din cauza căsătoriei noastre. Pentru a păstra reputaţia familiei mele, vă cer cu sinceritate să nu le daţi poziţii înalte. Ca soţie a voastră, nu am adus nicio contribuţie la afacerile naţionale, aşa încât vă rog să nu risipiţi comoara imperială pe mormântul meu. Îngropaţi-mă sub un deal, folosiţi numai cărămidă sau lemn pentru mormânt, şi nici o comoară în interior, vă rog. Un mormânt simplu şi fără podoabe ar fi ultima mea dorinţă".

În scurta sa viaţă de doar 36 de ani, împărăteasa Zhangsun a câştigat o înaltă reputaţie şi admiraţia Împăratului şi a oamenilor săi pentru toleranţa şi înţelepciunea sa. Ea a fost considerată un model demn de urmat în istoria Chinei.