PAS va solicita avizul Comisiei de la Veneţia după promulgarea Legii Vetting-ului / Centrul de Resurse Juridice: "Măsura este una expirată"
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru democraţie, justiţie şi statul de drept, Markus Lammert, a recomandat Parlamentului de la Chişinău să solicite opinia Comisiei de la Veneţia cu privire la amendamentul prin care a fost redus numărul de voturi necesare pentru numirea membrilor internaţionali ai Comisiei de Vetting a procurorilor, notează TV8.
În timp ce partidul de guvernare PAS a menţionat că va ţine cont de sugestie, experţii afirmă că solicitarea unei astfel de expertize este inutilă la această etapă, întrucât legea a fost deja promulgată de preşedinta Maia Sandu.
„Reformele legate de statul de drept şi de justiţie sunt esenţiale pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Orice astfel de schimbări ar trebui realizate într-un mod transparent şi incluziv, cu consultarea adecvată a tuturor părţilor interesate relevante. Acum, îndemnăm Parlamentul din Republica Moldova să solicite opinia Comisiei de la Veneţia cu privire la acest amendament”, a menţionat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert.
În pofida valului uriaş de critici venit din partea opoziţiei şi a experţilor, PAS l-a numit, pe 6 martie, cu mare scandal, în Comisia de vetting a procurorilor, pe olandezul Herman von Hebel. Acest lucru a fost posibil după ce PAS a modificat legea, astfel încât membrii comisiilor de evaluare externă a judecătorilor şi procurorilor propuşi de partenerii internaţionali să poată fi desemnaţi cu votul a 51 de deputaţi, şi nu 61, cum era anterior.
Deşi legea a fost deja promulgată, cei din partidul de guvernare PAS nu exclud că vor solicita expertiza europeană.
„Cred că acum se va expune Comisia. Procedura de solicitare a Comisiei de la Veneţia este diferită, fie se solicită la etapa de elaborare, fie la etapa post-elaborare”, a menţionat preşedinta Comisiei parlamentare juridice, Veronica Roşca.
Experţii au remarcat însă că solicitarea unor recomandări din partea Comisiei de la Veneţia, la această etapă, nu are niciun rost.
„Până acum, Republica Moldova nu aproba proiecte în lectură finală după care solicita aviz. Mai întâi se cere aviz, vin recomandările. Care este rostul avizului? Să genereze recomandări care ulterior să fie implementate sau, dacă nu le implementezi, explici clar de ce nu o faci. De aceea mi se pare că această măsura este una expirată, nu va aduce neapărat un impact, pentru că lucrul este deja făcut”, a declarat preşedintele CRJM, Ilie Chirtoacă, potrivit sursei citate.
Menţionăm că, după aprobarea legii, opoziţia parlamentară a depus o sesizare la Curtea Constituţională, care însă a fost respinsă. Înalta Curte a constatat că „nu există motive pentru suspendarea acţiunii dispoziţiilor contestate”.
Scandalul în jurul acestei legi a pornit după o tentativă eşuată a Parlamentului de a-i numi, pe 26 februarie, pe candidaţii internaţionali Bernard Lavigne şi Herman von Hebel în calitate de membri ai Comisiei de evaluare a procurorilor.
Opoziţia a refuzat să voteze candidatura lui Hebel, care în 2024 s-a aflat în centrul unui scandal, fiind acuzat că, în timpul activităţii sale la Curtea Penală Internaţională de la Haga, în calitate de grefier, ar fi realizat o reformă care ar fi adus prejudicii financiare considerabile instituţiei, în valoare de cel puţin 760.000 de euro.
Comisia de evaluare a procurorilor a fost instituită în noiembrie 2023 şi are nouă membri, dintre care cinci sunt propuşi de partenerii externi de dezvoltare.
