Zece bieloruşi depun plângere în Germania împotriva crimelor săvârşite de Lukaşenko în Minsk
Alexander Lukașenko îşi şterge sudoarea în timp ce vorbeşte cu jurnaliştii, 19 decembrie 2010 (VIKTOR DRACHEV / AFP / Getty Images)
Zece bieloruşi au cerut procurorului federal al Germaniei să deschidă o anchetă penală împotriva preşedintelui Alexander Lukaşenko şi a ofiţerilor de securitate pentru presupuse crime împotriva umanităţii comise în timpul represiunii împotriva protestelor.
Avocaţii celor care au depus plângerile, şi care trăiesc acum în toată Europa, au citat legi de jurisdicţie universală care permit Germaniei să judece crimele împotriva umanităţii comise oriunde în lume.
„Toţi clienţii au raportat arestări arbitrare, torturi şi abuzuri în perioada detenţiei [...] în urma cărora fiecare dintre clienţii noştri a suferit vătămări ale sănătăţii”, au spus avocaţii.
Regimul de la Minsk nu a comentat imediat. Autorităţile bieloruse au caracterizat protestatarii drept criminali sau revoluţionari violenţi susţinuţi de Occident şi au descris acţiunile agenţiilor de aplicare a legii drept adecvate şi necesare - în ciuda faptului că au fost înregistrate persoane moarte prin împuşcare şi numeroase abuzuri din partea trupelor speciale.
Lukaşenko s-a confruntat cu proteste de stradă imediat după alegerile prezidenţiale din august 2020, despre care opoziţia spune că au fost fraudate pe scară largă pentru a-i permite să câştige încă un mandat prezidenţial.
Occidentul nu a recunoscut alegerile ca fiind libere, iar Lukaşenko a fost învestit preşedinte într-o ceremonie pe ascuns.
Legile privind competenţa universală a Germaniei au fost folosite în februarie pentru a asigura un verdict de vinovăţie împotriva unui fost membru al serviciilor de securitate ale preşedintelui sirian Bashar al-Assad, pentru că a favorizat torturarea civililor.
„Precedentul sirian a arătat că dacă agenţiile de aplicare a legii doresc acest lucru, o pot face”, a spus Onur Ozata, unul dintre avocaţi.
Liderul opoziţiei bieloruse, Svetlana Tihanovskaia, care se află în exil auto-impus în Lituania, a salutat plângerea.
"Nu va exista niciodată impunitate în Bielorusia, iar ştirile de astăzi sunt un exemplu clar în acest sens", a afirmat ea într-un comunicat.
În martie, principalul organism al ONU pentru drepturile omului a fost de acord să înfiinţeze o echipă de anchetatori pentru a aduna dovezi despre presupusa utilizare excesivă a forţei şi torturii de către autorităţile bieloruse.
Iuri Ambrazevici, ambasadorul Bielorusiei la ONU (Geneva), a descris acţiunea ONU drept „o încercare suplimentară de amestec în treburile interne ale statului nostru”.
