"Vreau să mă întorc la familia mea - şi nu în sicriu". Soldaţi ai unei brigăzi de elită ruse refuză să lupte în Ucraina

Când soldaţilor unei brigăzi de elită a armatei ruse li s-a spus, la începutul lunii aprilie, să se pregătească pentru a doua desfăşurare în Ucraina, frica a izbucnit în rândurile lor, relatează Guardian.

Unitatea, staţionată în estul îndepărtat al Rusiei pe timp de pace, a fost trimisă pentru prima dată în Ucraina din Bielorusia când a început războiul la sfârşitul lunii februarie şi a asistat la lupte crâncene cu forţele ucrainene.

"În curând a devenit clar că nu toată lumea era de acord cu asta. Mulţi dintre noi pur şi simplu nu au vrut să se întoarcă", a declarat Dmitri, un membru al unităţii care a cerut să nu fie identificat cu numele său real. "Vreau să mă întorc la familia mea - şi nu într-un sicriu".

Împreună cu alte opt persoane, Dmitri le-a spus comandanţilor săi că refuză să se alăture invaziei. "Au fost furioşi. Dar în cele din urmă s-au calmat, pentru că nu puteau face prea multe", a spus el.

În curând a fost transferat la Belgorod, un oraş rusesc aflat în apropiere de graniţa cu Ucraina, unde a rămas de atunci. "Am servit timp de cinci ani în armată. Contractul meu se încheie în iunie. Voi servi perioada rămasă şi apoi voi pleca de aici", a spus el. "Nu am de ce să-mi fie ruşine. Nu suntem oficiali în stare de război, aşa că nu mă puteau forţa să plec."

Refuzul lui Dmitri de a lupta evidenţiază unele dintre dificultăţile militare cu care s-a confruntat armata rusă ca urmare a deciziei politice a Kremlinului de a nu declara oficial război Ucrainei - preferând în schimb să descrie invazia, care va ajunge în curând la cea de-a patra lună, drept o "operaţiune militară specială".

Conform regulilor militare ruseşti, trupele care refuză să lupte în Ucraina pot fi disponibilizate, dar nu pot fi urmărite penal, a declarat Mihail Beniaş, un avocat care i-a consiliat pe soldaţii care au ales această opţiune.

Beniaş a declarat că "sute şi sute" de soldaţi au luat legătura cu echipa sa pentru a cere sfaturi despre cum pot evita să fie trimişi să lupte. Printre aceştia se numără 12 membri ai gărzilor naţionale din oraşul Krasnodar, din sudul Rusiei, care au fost concediaţi după ce au refuzat să meargă în Ucraina.

"Comandanţii încearcă să îşi ameninţe soldaţii cu închisoarea dacă se opun, dar noi le spunem soldaţilor că pot pur şi simplu să spună nu", a declarat Beniaş, adăugând că nu are cunoştinţă de niciun caz penal împotriva soldaţilor care au refuzat să lupte. "Nu există motive legale pentru a începe un caz penal dacă un soldat refuză să lupte în timp ce se află pe teritoriul rusesc".

Prin urmare, mulţi soldaţi au ales să fie concediaţi sau transferaţi în loc să intre în "maşina de tocat carne", a spus el.

O relatare similară cu cea a lui Dmitri a fost oferită serviciului rusesc al BBC de Serghei Bokov, un soldat de 23 de ani care, la sfârşitul lunii aprilie, a decis să părăsească armata după ce a luptat în Ucraina. "Comandanţii noştri nici măcar nu s-au certat cu noi pentru că nu eram primii care plecau", a spus Bokov.

Referindu-se la legile militare ale Rusiei, Beniaş a declarat că ar fi mai dificil pentru soldaţi să refuze să lupte dacă Rusia ar declara un război la scară largă. "Pe timp de război, regulile sunt total diferite. Refuzul ar însemna atunci sancţiuni mult mai dure. Ar putea fi condamnaţi la închisoare".

În timp ce numărul exact al soldaţlor care refuză să lupte este neclar, astfel de relatări ilustrează ceea ce experţii militari şi guvernele occidentale spun că este unul dintre cele mai mari obstacole ale Rusiei în Ucraina: un deficit sever de soldaţi de infanterie.

Iniţial, Moscova a pus în război aproximativ 80% din principalele sale forţe de luptă terestre - 150.000 de oameni - în februarie, potrivit oficialilor occidentali. Dar armata respectivă a suferit daune semnificative, s-a confruntat cu probleme logistice, cu un moral scăzut şi cu o rezistenţă ucraineană subestimată.

"Putin trebuie să ia o decizie privind mobilizarea în următoarele săptămâni", a declarat Rob Lee, analist militar. "Rusia nu dispune de suficiente unităţi terestre cu soldaţi cu contract pentru o rotaţie durabilă. Trupele se epuizează - nu vor putea să menţină această situaţie pentru o perioadă lungă de timp".

Lee a declarat că o opţiune pentru Kremlin ar fi să autorizeze desfăşurarea de unităţi de recruţi în Ucraina, în ciuda promisiunilor anterioare ale lui Putin că Rusia nu va folosi recruţi în război. "Încorporaţii ar putea umple unele dintre lacune, dar vor fi slab pregătiţi. ", a declarat Lee.

Dar fără batalioane de recruţi, Rusia ar putea în curând "să se lupte pentru a menţine teritoriul pe care îl controlează în prezent în Ucraina, mai ales că Ucraina primeşte echipamente mai bune de la NATO", a spus el.

Autorităţile ruse şi-au intensificat discret eforturile de recrutare de noi soldaţi pe măsură ce a devenit clar că o victorie rapidă în Ucraina era de neatins.

O investigaţie a filialei ruse a BBC a arătat că Ministerul rus al Apărării a umplut site-urile de angajare cu posturi vacante, oferind persoanelor fără experienţă de luptă posibilitatea de a se înrola în armată cu contracte profitabile pe termen scurt. Unele mari companii guvernamentale au primit scrisori prin care erau îndemnate să îşi înscrie personalul în armată.

Rusia a apelat, de asemenea, la mercenari pentru a-şi consolida eforturile de război, desfăşurând luptători din grupul Wagner, un grup obscur legat de Kremlin.

Dar analiştii spun că este puţin probabil ca recrutările voluntare şi grupurile de mercenari să ducă la o creştere substanţială a numărului de noi soldaţi, în comparaţie cu cifrele pe care le-ar aduce o mobilizare parţială sau totală.

În ciuda speculaţiilor anterioare, Putin nu a declarat oficial război Ucrainei în timpul discursului său de Ziua Victoriei din 9 mai.

Andrei Kolesnikov, cercetător senior la Carnegie Endowment, a declarat că autorităţile ar putea fi îngrijorate că o mobilizare generală ar antagoniza segmente mari ale populaţiei care susţin "operaţiunea specială".

Ruşii "ar putea fi în favoarea conflictului, dar nu vor de fapt să lupte", a spus el, adăugând că o mobilizare generală ar implica "pierderi colosale de soldaţi neantrenaţi".

Şi în timp ce statutul actual al conflictului le oferă soldaţilor ruşi o cale legală de a refuza participarea, unii soldaţi s-au plâns că acest lucru a dus, de asemenea, la faptul că nu au fost îngrijiţi în mod corespunzător.

Un sergent junior a declarat că a fost rănit în timpul unuia dintre recentele atacuri ucrainene asupra teritoriului rusesc de frontieră unde era staţionat. Superiorii săi au susţinut că nu ar trebui să i se acorde compensaţia monetară de până la 2.500 de lire sterline la care au dreptul prin lege ruşii răniţi, deoarece rănirea sa a avut loc pe teritoriul rusesc - ceea ce înseamnă că nu intră sub incidenţa regulilor "operaţiunii militare speciale" a Rusiei.

"Este nedrept, eu lupt în acest război la fel ca şi ceilalţi din Ucraina, riscându-mi viaţa", a declarat soldatul. "Dacă nu voi primi în curând compensaţiile la care am dreptul, voi ieşi în public şi voi face o problemă majoră din asta".