Uniunea Africană şi Somalia condamnă recunoaşterea Somalilandului de către Israel

Somalia şi Uniunea Africană au reacţionat vineri cu furie după ce Israelul a devenit prima ţară care a recunoscut oficial regiunea nordică Somaliland ca stat independent, anunţă France 24.

Somaliland şi-a declarat independenţa faţă de Somalia în 1991 şi a militat timp de decenii pentru recunoaştere internaţională, preşedintele Abdirahman Mohamed Abdullahi făcând din acest obiectiv o prioritate de vârf de la preluarea mandatului anul trecut.

Israelul a anunţat vineri că vede Somalilandul drept un „stat independent şi suveran”, determinând Somalia să califice decizia drept un „atac deliberat” la adresa suveranităţii sale, care ar submina pacea regională.

Mai multe alte ţări au condamnat decizia Israelului. Uniunea Africană (UA) a respins demersul şi a avertizat că acesta riscă să „creeze un precedent periculos, cu implicaţii de amploare pentru pacea şi stabilitatea pe întreg continentul”.

Somaliland „rămâne o parte integrantă” a Somaliei, stat membru al UA, a declarat Mahamoud Ali Youssouf, şeful organismului panafrican.

Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a declarat că decizia a fost luată „în spiritul Acordurilor Abraham”, făcând referire la o serie de acorduri intermediate de preşedintele american Donald Trump în primul său mandat, care au normalizat relaţiile dintre Israel şi mai multe state arabe.

Netanyahu l-a invitat pe Abdullahi într-o vizită, a precizat biroul liderului israelian.

Întrebat de cotidianul New York Post dacă Statele Unite intenţionează, la rândul lor, să recunoască Somalilandul, Trump a răspuns „nu”.

„Ştie cineva ce este Somalilandul, de fapt?”, a adăugat el.

Salutând decizia Israelului drept un „moment istoric”, Abdullahi a scris într-o postare pe X că aceasta marchează începutul unui „parteneriat strategic”.

Autoritatea Palestiniană a respins recunoaşterea Somalilandului de către Israel.

Aceasta a declarat pe X că Israelul a menţionat anterior Somalilandul „ca destinaţie pentru strămutarea forţată a poporului nostru palestinian, în special din Fâşia Gaza”, şi a avertizat împotriva „complicităţii” la un asemenea demers.

La Hargeisa, capitala Somalilandului, mulţimi de oameni au ieşit pe străzi pentru a sărbători, mulţi purtând drapelul statului separatist, potrivit unor surse.

Turcia, un aliat apropiat al Somaliei, a condamnat de asemenea decizia.

„Această iniţiativă a Israelului, care se aliniază politicii sale expansioniste… constituie o ingerinţă evidentă în afacerile interne ale Somaliei”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe.

Egiptul a anunţat că şeful său al diplomaţiei a discutat cu omologii din Turcia, Somalia şi Djibouti, care au condamnat împreună decizia şi au subliniat „sprijinul deplin pentru unitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a Somaliei”.

Într-un videoclip în care Netanyahu apare vorbind la telefon cu Abdullahi, liderul israelian a spus că este convins că noua relaţie va oferi oportunităţi economice.

„Sunt foarte, foarte fericit şi foarte mândru de această zi şi vreau să vă doresc dumneavoastră şi poporului Somalilandului tot ce este mai bun”, a spus Netanyahu.

Autoproclamata republică, Somalilandul beneficiază de o poziţie strategică la Golful Aden şi are propria monedă, paşapoarte şi armată. Însă a fost izolat diplomatic de la declararea unilaterală a independenţei.

Interesele de securitate regională ale Israelului ar putea sta la baza acestei decizii.

„Israelul are nevoie de aliaţi în regiunea Mării Roşii din numeroase motive strategice, printre care posibilitatea unei viitoare campanii împotriva huthiţilor”, se arată într-un document publicat luna trecută de Institutul pentru Studii de Securitate Naţională, referindu-se la rebelii yemeniţi susţinuţi de Iran.

Israelul a lovit în mod repetat ţinte din Yemen după izbucnirea războiului din Gaza, în octombrie 2023, ca răspuns la atacurile huthiţilor asupra Israelului, despre care rebelii au spus că sunt un act de solidaritate cu palestinienii din Fâşia Gaza.

Huthiţii şi-au oprit atacurile după ce, în octombrie, a început un armistiţiu fragil în Gaza.

Lipsa recunoaşterii internaţionale a Somalilandului a îngreunat accesul la împrumuturi externe, ajutor şi investiţii, iar teritoriul rămâne profund sărăcit.

Un acord încheiat anul trecut între Etiopia, stat fără ieşire la mare, şi Somaliland, pentru închirierea unei porţiuni de coastă destinată unui port şi unei baze militare, a provocat furia Somaliei.

Israelul încearcă să-şi consolideze relaţiile cu ţări din Orientul Mijlociu şi Africa.

Acorduri istorice încheiate spre finalul primului mandat al lui Trump, în 2020, au dus la normalizarea relaţiilor dintre Israel şi mai multe state, inclusiv Emiratele Arabe Unite, cu majoritate musulmană, şi Marocul.

Însă războaiele care au alimentat furia în lumea arabă, în special în Gaza, au îngreunat eforturile recente de extindere a acestor relaţii.