Un bărbat paralizat trăieşte având implantat în creier un cip de citire a gândurilor, de la firma Neuralink a lui Musk

Să ai în creier un cip care îţi poate traduce gândurile în comenzi computerizate poate părea science-fiction - dar pentru Noland Arbaugh este o realitate, relatează BBC.

În ianuarie 2024 - la opt ani după ce a paralizat - tânărul de 30 de ani a devenit prima persoană care a primit un astfel de dispozitiv de la firma americană de neurotehnologie Neuralink.

Nu a fost primul astfel de cip - câteva alte companii le-au dezvoltat şi le-au implantat - dar cazul lui Noland atrage inevitabil mai multă atenţie datorită fondatorului Neuralink: Elon Musk.

Dar Noland spune că important nu este nici el, nici Musk - ci ştiinţa.

El a declarat că ştia care sunt riscurile a ceea ce face - dar „cu bune sau rele, orice ar fi, eu aş ajuta”.

„Dacă totul ar merge bine, atunci aş putea ajuta fiind participant la Neuralink. Dacă se întâmpla ceva teribil, ştiam că vor învăţa din asta”, a spus el.

"Fără control, fără intimitate"

Noland, care este din Arizona, a fost paralizat de la umeri în jos, într-un accident de scufundări în 2016. Rănile sale au fost atât de grave încât se temea că nu va mai putea studia, lucra sau chiar juca jocuri.

„Pur şi simplu nu ai niciun control, nicio intimitate, şi este greu. Trebuie să înveţi că trebuie să te bazezi pe alţi oameni pentru orice”, a spus el.

Cipul Neuralink încearcă să îi redea o parte din independenţa anterioară, permiţându-i să controleze un computer cu ajutorul minţii.

Este ceea ce se numeşte o interfaţă creier-computer (BCI) - care funcţionează prin detectarea micilor impulsuri electrice generate atunci când oamenii se gândesc să se mişte şi prin traducerea acestora în comenzi digitale, cum ar fi deplasarea unui cursor pe un ecran.

Acesta este un subiect complex la care oamenii de ştiinţă lucrează de mai multe decenii.

Inevitabil, implicarea lui Elon Musk în acest domeniu a catapultat tehnologia - şi pe Noland Arbaugh - pe prima pagină a ziarelor.

Aceasta a ajutat Neuralink să atragă o mulţime de investiţii, precum şi un control asupra siguranţei şi semnificaţiei a ceea ce este o procedură extrem de invazivă.

Atunci când a fost anunţat implantul lui Noland, experţii l-au salutat ca pe o „piatră de hotar semnificativă”, avertizând în acelaşi timp că va fi nevoie de timp pentru a-l evalua cu adevărat - în special având în vedere abilitatea lui Musk de a „genera publicitate pentru compania sa”.

Musk a fost rezervat în public la momentul respectiv, scriind pur şi simplu într-o postare pe social media: „Rezultatele iniţiale arată o detectare promiţătoare a vârfurilor neuronale”.

În realitate, a spus Noland, miliardarul - cu care a vorbit înainte şi după operaţia sa - a fost mult mai optimist.

„Cred că era la fel de entuziasmat ca şi mine să înceapă”, a adăugat el.

Cu toate acestea, el subliniază că Neuralink este mai mult decât proprietarul său şi susţine că nu îl consideră „un dispozitiv Elon Musk”.

Rămâne de văzut dacă restul lumii vede lucrurile astfel - mai ales având în vedere rolul său din ce în ce mai controversat în guvernul SUA.

Dar impactul pe care dispozitivul l-a avut asupra vieţii lui Noland nu poate fi pus la îndoială.

"Acest lucru nu ar trebui să fie posibil"

Când Noland s-a trezit după intervenţia chirurgicală care i-a instalat dispozitivul, el a spus că iniţial a putut controla un cursor pe un ecran gândindu-se la mişcarea degetelor.

„Sincer, nu ştiam la ce să mă aştept - sună atât de SF”, a spus el.

Dar, după ce şi-a văzut neuronii apărând pe un ecran - în timp ce era înconjurat de angajaţi entuziasmaţi ai Neuralink - a spus că „şi-a dat seama” că poate controla computerul doar cu gândul.

Şi, mai mult, de-a lungul timpului, capacitatea sa de a utiliza implantul a crescut până la punctul în care acum poate juca şah şi jocuri video.

„Am crescut jucând jocuri”, a spus el - adăugând că a fost ceva la care "a trebuit să renunţe" atunci când a devenit invalid.

„Acum îmi înving prietenii la jocuri, ceea ce nu ar trebui să fie posibil, dar este”, a adăugat el.

Cazul lui Noland este o demonstraţie puternică a potenţialului tehnologiei de a schimba vieţi – dar ar putea exista şi dezavantaje.

„Una dintre principalele probleme este confidenţialitatea. Deci, dacă ne exportăm activitatea cerebrală [...], atunci permitem accesul nu doar la ceea ce facem, ci şi la ceea ce gândim, credem şi simţim.

Odată ce au acces la lucrurile din capul tău, nu mai există nicio altă barieră în calea intimităţii personale”, a declarat Anil Seth, profesor de neuroştiinţe la Universitatea din Sussex.

Noland a jucat un joc de şah online folosind Neuralink BCI în cadrul unui livestream pe X în martie 2024, alături de Bliss Chapman, conducătorul software-ului de interfaţă cerebrală al companiei.

Dar acestea nu sunt preocupări pentru Noland - în schimb, el doreşte să vadă cipurile mergând mai departe în ceea ce priveşte ceea ce pot face.

El a declarat că speră ca dispozitivul să îi permită în cele din urmă să îşi controleze scaunul cu rotile sau chiar un robot umanoid futurist.

Cu toate acestea, chiar şi cu tehnologia în starea sa actuală, mai limitată, nu totul a mers ca pe roate.

La un moment dat, o problemă cu dispozitivul l-a făcut să piardă complet controlul asupra computerului său, atunci când acesta s-a deconectat parţial de la creierul său.

„A fost cel puţin foarte supărător. Nu ştiam dacă voi mai putea folosi vreodată Neuralink”, a spus el.

Conexiunea a fost reparată - şi ulterior îmbunătăţită - atunci când inginerii au ajustat software-ul, dar a evidenţiat o îngrijorare frecvent exprimată de experţi cu privire la limitările tehnologiei.

Afaceri mari

Neuralink este doar una dintre numeroasele companii care studiază modalităţile de exploatare digitală a puterii noastre cerebrale.

Synchron este una dintre aceste firme, care afirmă că dispozitivul său Stentrode, destinat să ajute persoanele cu boli ale neuronilor motori, necesită o intervenţie chirurgicală mai puţin invazivă pentru implantare.

În loc să necesite o intervenţie chirurgicală deschisă pe creier, dispozitivul este instalat în vena jugulară a gâtului unei persoane, apoi urcă spre creier printr-un vas de sânge.

La fel ca Neuralink, dispozitivul se conectează în cele din urmă la regiunea motorie a creierului.

„Detectează când cineva se gândeşte să bată sau să nu bată cu degetul. Fiind capabil să detecteze aceste diferenţe, poate crea ceea ce noi numim o ieşire motorie digitală”, a declarat Riki Bannerjee, director tehnologic.

Această ieşire este apoi transformată în semnale de calculator, unde este utilizată în prezent de 10 persoane.

O astfel de persoană, care nu a dorit ca numele său de familie să fie folosit, a declarat că a fost prima persoană din lume care a folosit dispozitivul cu căştile Vision Pro de la Apple.

Mark a spus că acest lucru i-a permis să îşi petreacă virtual vacanţa în locuri îndepărtate - de la cascade în Australia la a se plimba pe munţi în Noua Zeelandă.

„Îmi imaginez în viitor o lume în care această tehnologie ar putea face cu adevărat o diferenţă pentru cineva care suferă de această paralizie sau de orice altă paralizie”, a menţionat el.

Dar pentru Noland există o rezervă cu cipul său Neuralink - el a fost de acord să facă parte dintr-un studiu în care cipul i-a fost instalat pentru şase ani, după care viitorul este mai puţin clar.

Orice s-ar întâmpla cu el, el crede că experienţa sa poate fi doar începutul a ceea ce ar putea deveni într-o zi o realitate.

„Ştim atât de puţine despre creier, iar acest lucru ne permite să învăţăm mult mai multe”, a spus el.