UE renunţă la sponsorizarea conferinţei privind dezinformarea, la cererea unor oficiali ai administraţiei Trump

Administraţia Trump a exercitat presiuni asupra mai multor ţări pentru ca acestea să-şi retragă sprijinul acordat unei importante conferinţe europene privind dezinformarea, iar Canada, Lituania şi serviciul diplomatic al UE au acceptat ulterior să facă acest lucru, potrivit informaţiilor obţinute de The Guardian.

Conferinţa, #Disinfo2026, care a avut loc miercuri şi joi, este întâlnirea anuală a comunităţii europene de combatere a dezinformării şi a adunat sute de cercetători, jurnalişti, specialişti în tehnologie şi factori de decizie la un hotel din Vilnius, Lituania. Conferinţa a fost organizată de o organizaţie independentă fără scop lucrativ din Bruxelles, EU Disinfo Lab.

Cu câteva zile înainte de conferinţă, siglele principalilor săi susţinători – Ministerul Afacerilor Externe din Lituania, Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) şi Global Affairs Canada, Ministerul de Externe al Canadei – au fost şterse de pe site-ul acesteia.

Trei persoane familiarizate cu această chestiune, inclusiv oficiali europeni, au confirmat că Departamentul de Stat al SUA a luat legătura cu mai multe guverne în legătură cu sprijinul acordat conferinţei.

Documentele interne ale Departamentului de Stat consultate de The Guardian arată, de asemenea, că oficialii americani au mulţumit Lituaniei pentru că "a luat în serios preocupările SUA". Documentul menţionează că Washingtonul era "recunoscător" că Lituania ar fi considerat "inacceptabilă şi surprinzătoare" o masă rotundă care prezenta SUA ca o ameninţare informaţională străină şi a salutat decizia acesteia de a-şi limita implicarea în conferinţă.

Această masă rotundă – intitulată "SUA ca ameninţare FIMI: adaptare, recunoaştere, respingere”, acronimul FIMI referindu-se la "manipularea şi interferenţa informaţională străină" – a avut loc miercuri. Evenimentul a explorat modul în care comunitatea europeană de combatere a dezinformării şi-ar putea reconstrui rezilienţa fără Washington, fiind prima dată când conferinţa pare să fi luat în considerare ideea că SUA ar putea fi un actor de dezinformare în Europa. Sursele şi documentul intern indică faptul că Departamentul de Stat s-a concentrat în mod explicit asupra acestei sesiuni, care a inclus trei vorbitori americani, printre care un fost ofiţer CIA.

Potrivit unei persoane familiarizate cu deliberările, alte comunicări păreau să provină din biroul lui Sarah B. Rogers, subsecretarul de stat american pentru diplomaţie publică.

Nina Jankowicz, fost oficial american şi expert în dezinformare care, în 2022, a condus pentru scurt timp Consiliul de guvernanţă a dezinformării din cadrul administraţiei Biden – pe care republicanii l-au atacat ca fiind un instrument de control al discursului americanilor –, a declarat că a înţeles că Washingtonul a exercitat presiuni asupra Lituaniei şi Canadei pentru a se retrage din conferinţă. The Guardian înţelege că şi Franţa a fost contactată.

"Ceea ce se întâmplă aici este că un pretins apărător al libertăţii de exprimare din cadrul Departamentului de Stat foloseşte puterea enormă a guvernului SUA pentru a încerca să-i împiedice pe americani să-şi critice guvernul", a spus Jankowicz.

În declaraţiile lor, Lituania, Canada şi UE au afirmat că programul conferinţei nu se alinia cu poziţiile lor oficiale privind rolul SUA în combaterea dezinformării – deşi acel program era stabilit de luni de zile înainte ca acestea să-şi retragă sprijinul, încă din iunie.

"Lituania şi-a anulat participarea la «Disinfo 2026», întrucât mai multe părţi ale programului conferinţei diferă de poziţia oficială a guvernului", a scris Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei într-o declaraţie.

Global Affairs Canada "evaluează cu atenţie participarea la evenimente externe şi sponsorizarea acestora, de la caz la caz", a declarat Samantha Lafleur, purtătoarea de cuvânt a GAC. "În urma modificărilor aduse cadrului mai multor dezbateri în panel, GAC a decis să-şi revizuiască participarea la acele sesiuni din cadrul conferinţei EU DisinfoLab 2026".

Totuşi, mai mulţi oficiali canadieni au participat la conferinţă, a adăugat Lafleur.

Un purtător de cuvânt al UE a confirmat că Serviciul European de Acţiune Externă a decis să-şi retragă sprijinul acordat conferinţei deoarece "organizatorii au ales să formuleze unele dintre discuţii într-un mod care nu se aliniază cu poziţiile oficiale susţinute de UE".

Potrivit The Guardian, oficialii UE nu au fost de acord cu caracterizarea Statelor Unite ca actor de dezinformare.

În ciuda retragerii statutului de susţinător oficial, UE a continuat să finanţeze conferinţa.

În ultimul său raport privind manipularea informaţiilor străine şi ameninţările de interferenţă, publicat în martie, serviciul diplomatic al UE a numit Rusia şi China "actori care reprezintă o ameninţare", fără nicio referire negativă la SUA.

O sursă diplomatică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Franţei a declarat că "nu există absolut niciun motiv pentru care să ne schimbăm angajamentele" în ceea ce priveşte susţinerea conferinţei.

"Rămânem fideli sprijinirii societăţii civile. Nu este doar o chestiune de principiu, ci şi una operaţională", a spus ea, adăugând că această conferinţă este un "laborator" care a ajutat Europa să elaboreze politici-cheie în domeniul dezinformării.

Departamentul de Stat al SUA a adoptat, în ultimul an, o atitudine din ce în ce mai intervenţionistă faţă de libertatea de exprimare şi societatea civilă din Europa. The Guardian a dezvăluit că Departamentul de Stat acordă milioane de dolari sub formă de subvenţii fără licitaţie unor organizaţii de pe întreg continentul care susţin agenda lui Trump.

Retragerea Lituaniei survine imediat după ce premierul Mindaugas Sinkevicius a declarat că ţara sa ar fi dispusă să plătească pentru o bază militară permanentă a SUA dacă Statele Unite ar fi de acord, la o zi după ce Trump a afirmat că va lua în considerare această solicitare.

Sinkevicius a calificat prezenţa americană de durată drept o garanţie esenţială de descurajare împotriva Rusiei.

"Sunt oameni minunaţi, aşa că vom analiza cu siguranţă această propunere", a declarat luni preşedintele SUA.

Sinkevicius a spus că a propus pentru prima dată aceasta idee în cadrul unei întâlniri cu trimisul lui Trump, John Coale, şi a calificat-o drept o "garanţie extrem de importantă de descurajare şi securitate".

Lituania, membră a UE şi a NATO, se învecinează cu Rusia şi cu aliatul său apropiat, Bielorusia.

Armata SUA a menţionat că, începând din 2019, ţara menţine în Lituania un batalion blindat rotativ format din aproape 1.000 de soldaţi.