UE nu trebuie să întoarcă spatele Ucrainei (Le Monde)
Ucraina trece printr-o perioadă dificilă. De două zile deja, centrul Kievului, capitala ucraineană, este teatrul unor confruntări violente. Autobuze incendiate, baricade în faţa clădirilor publice, tiruri cu gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc: grupuri de manifestanţi, cu căşti pe cap şi înarmaţi cu bâte, înfruntă poliţia, pe fondul protestelor în masă împotriva guvernului, relatează cotidianul Le Monde.
Potrivit publicaţiei franceze menţionate, actuala criză politică este una majoră, cu care Ucraina nu s-a prea confruntat după ce şi-a cucerit suveranitatea, în 1991. Regimul preşedintelui Viktor Ianukovici şi opoziţia au încercat marţi să continue dialogul, încă destul de ezitant. Însă şi unii, şi alţii riscă să fie debordaţi de o spirală a violenţelor, care s-ar putea preschimba în dramă.
Uniunea Europeană (UE) nu poată rămâne impasibilă. Ea s-a declarat 'foarte preocupată'. Însă, potrivit Le Mode, UE trebuie să meargă şi mai departe şi să exerseze presiuni directe asupra lui Viktor Ianukovici, în condiţiile în care el este responsabil de criza actuală, el este cel care a dat foc butoiului cu pulbere, iniţiind votarea, cu mâna ridicată în parlament, a unei serii de legi 'liberticide'.
Adoptate fără ezitare la 16 ianuarie, aceste legi interzic orice manifestaţie publică şi îngrădesc internetul şi mass-media. Ele prevăd pedepse între cinci şi zece ani de închisoare pentru contravenienţi. În general, respectivele legi prejudiciază libertatea de expresie a opoziţiei, în condiţiile apropierii scrutinului prezidenţial din 2015. Începând din 1991, Ucraina nu a cunoscut o asemenea prejudiciere a libertăţilor politice.
Mai grav, aceste texte confirmă virajul autoritar întreprins de regimul Ianukovici. Ele sunt ecoul legilor pe care preşedintele Vladimir Putin le-a impus în Rusia. Pentru numeroşi ucraineni, de pe tot eşicherul politic, aceasta este dovada unui regres major, o veritabilă întoarcere în urmă.
Pentru a scoate ţara din acest cvasi-faliment financiar, Ianukovici a optat deja mai degrabă pentru Moscova decât pentru Bruxelles. În noiembrie, preşedintele ucrainean a refuzat să semneze Acordul de asociere cu UE. La presiunile Kremlinului, el a acceptat, la mijlocul lui decembrie, un ajutor financiar în valoare de 15 miliarde de dolari din partea Rusiei.
Potrivit Le Monde, totul se întâmplă ca şi cum ar exista un preţ politic ataşat acestui 'contract', ca şi cum, în contrapartidă, Ianukovici s-a angajat să pună capăt 'euro-Maidanului', această amplă mişcare de protest politic născută la Kiev şi care doreşte apropierea Ucrainei de Europa. Trăind într-o stare de paranoia cu privire la un complot occidental, Vladimir Putin, mai hotărât ca niciodată să reînfiinţeze 'aria sovietică', se teme de o nouă 'revoluţie portocalie' în Ucraina, revoluţie care, indirect, ar putea perturba Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci.
SUA sunt hotărâte să întreprindă sancţiuni ţintite împotriva membrilor 'clanului Ianukovici'. Nemanifestând până acum o mare timiditate, Europa ar trebui să facă la fel: să agite ameninţarea unor sancţiuni, pentru a sprijini cererile opoziţiei ucrainene, conchide cotidianul francez.
