Trump critică aliaţii europeni înaintea summitului NATO

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat marţi critic vehemente împotriva aliaţilor săi europeni, înaintea summitului NATO de la Londra, evidenţiindu-l pe preşedintele francez Emmanuel Macron pentru comentarii „foarte urâte” cu privire la alianţă şi comentând negativ cu privire la lipsa apetitului Germaniei pentru angajamentele de finanţare a operaţiunilor Alianţei.

Subliniind amploarea luptei într-un bloc transatlantic salutat de susţinătorii săi ca fiind cea mai de succes alianţă militară din istorie, Trump a cerut Europei să plătească mai mult pentru apărare şi să acorde, de asemenea, concesii intereselor SUA în ceea ce priveşte comerţul.

Adresa lui Trump a avut un ecou similar cu cea făcută de Trump înainte de summitul NATO din iulie 2018.

Evoluţia va creşte îndoielile tot mai mari cu privire la viitorul blocului, descris de Macron drept „în moarte cerebrală”.

„Este o declaraţie grea, însă, atunci când faci o declaraţie de genul acesta, aceasta este o declaraţie foarte, foarte urâtă pentru 28 de persoane, inclusiv pentru aceste 28 de ţări”, a declarat Trump jurnaliştilor într-o conferinţă de presă ţinută cu şeful NATO la Londra.

Legând explicit plângerea sa potrivit căreia Europa nu finanţează suficient misiunile de securitate ale NATO de apărarea sloganului său „America First” - şi promovarea intereselor comerciale ale SUA - Trump a spus că a venit momentul ca „Europa să „intre în formă” pe ambele fronturi.

„Nu este corect să se profite de NATO şi, de asemenea, să se profite de comerţ şi asta este ceea ce se întâmplă. Nu putem lăsa să se întâmple asta ”, a spus el în privinţa disputelor transatlantice pe diverse domenii, de la sectorul aerospaţial, până la taxa digitală pe care ţările europene încearcă să o impună giganţilor tehnologici din SUA.

Respingând semnalele recente din Germania că este gata să facă mai mult pentru a corespunde unui obiectiv al NATO - alocarea a 2% din PIB pentru apărare, Trump a acuzat şi alte naţiuni care cheltuiesc mai puţin decât obiectivul afirmând că sunt „delincvenţi”.

Atacul lui Trump a avut loc la doar câteva ore după ce crevasele s-au deschis în altă parte a alianţei.

Turcia se opune unui plan NATO de apărare a Ţărilor Baltice, în cazul în care Alianţa nu va accepta să clasifice miliţiile kurde din nordul Siriei, YPG, drept organizaţii teroriste.

Luptătorii YPG au fost de mult timp aliaţi ai SUA pe teren împotriva Statului Islamic din Siria.

Turcia le consideră un inamic din cauza legăturilor cu insurgenţii kurzi din sud-estul Turciei.

„Dacă prietenii noştri de la NATO nu-i recunosc drept terorişti pe cei pe care noi îi considerăm organizaţii teroriste ... vom împiedica orice pas care va fi făcut acolo”, a declarat preşedintele turc Tayyip Erdogan înainte de a călători la Londra.

Erdogan, care a tensionat legăturile cu Alianţa în dosarul achiziţionărilor de sisteme de rachete S-400 a declarat că va întâlni preşedintele polonez Andrzej Duda şi liderii Ţărilor Baltice din Londra.

Turcia, Franţa, Germania şi Marea Britanie sunt de asemenea de aşteptat să ţină întâlniri separate în jurul summitului.

Într-un interviu acordat Reuters, Secretarul american al Apărării, Mark Esper, l-a avertizat pe Erdogan că „nu toată lumea vede ameninţările pe care le vede” preşedintele turc şi a îndemnat turcia, în numele unităţii Alianţei, să înceteze blocarea planului baltic de apărare.

Regina Elisabeta va găzdui liderii la Palatul Buckingham. Dar chiar şi gazdele britanice, de generaţii dintre cei mai entuziaşti campioni ai parteneriatului trans-atlantic pe care NATO îl reprezintă, sunt îngrijoraţi cu privire la alegerile care vor avea loc săptămâna viitoare.