Tricolorul arborat în bernă de Ziua Drapelului

Ziua Drapelului Naţional a fost celebrată miercuri, 26 iunie în Piaţa Tricolorului din faţa Cercului Militar Naţional din Bucureşti. Drapelul a fost adus în piaţă şi ridicat pe catarg în acordurile Imnului naţional al României, fiind apoi arborat în bernă în memoria victimelor accidentului rutier produs în Muntenegru.

La ceremonie au participat premierul Victor Ponta, Mircea Duşa, ministrul apărării naţionale, Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe şi Radu Stroe, ministrul afacerilor interne, precum şi rudele victimelor accidentului.

În Constituţia României din 1991 se prevede că drapelul tricolor este un simbol naţional alături de stemă, sigiliu şi imn.

La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în Legea fundamentală, reformulat astfel: 'Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu'. În forma actuală, Constituţia stabileşte că 'drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu'. Comisia heraldică, numită în scopul realizării noii steme a României, a supus Parlamentului două variante finale care au fost, în cele din urmă, combinate. Rezultatul îl constituie design-ul actual, adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992. Imaginile care compun stema evocă istoria României, prin emblemele reunite ale Ţării Româneşti, Moldovei, Transilvaniei şi Dobrogei .

Stema va fi aplicată pe tricolor, în momentul în care noua Constituţie a României va fi aprobată în urma unui referendum naţional.

Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi este marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

În timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.

Drapelul Naţional - albastru, galben, roşu - de la lance - a fost decretat, pentru prima oară, ca simbol naţional de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească la 14/26 iunie 1848, având deviza 'Dreptate - Frăţie' înscrisă pe el.

Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîşia roşie să fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.

Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.