Trenul cu rămăşiţele poetului maghiar Jozsef Nyiro, oprit la graniţă
Autorităţile române refuză să permită intrarea pe teritoriul României, pe calea ferată, a urnei cu cenuşa poetului maghiar Jozsef Nyiro, anunţă organizatorii evenimentului, care au primit un răspuns din partea CFR. Un organizator, Oliver Frater, a declarat că toate evenimentele care implicau transportul feroviar al urnei cu cenuşa poetului au fost anulate. Organizatorii aşteaptă "informaţii prin canalele diplomatice obişnuite" din partea Guvernului român pentru a găsi alte modalităţi de transportare a rămăşiţelor pământeşti ale poetului. Urna cu cenuşa lui Nyiro va fi adusă la Cimitirul Naţional din Budapesta miercuri, iar apoi ar urma să fie dusă în România, unde ar urma să aibă loc o reînhumare, la Odorheiu Secuiesc, pe 27 mai.
Ministerul român al Afacerilor Externe a reiterat că Bucureştiul se opune planurilor de reînhumare a poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Conform MTI, MAE a făcut referire la activităţile lui Nyiro din perioada 1941-1945, sugerând că refuză reînhumarea pentru că poetul maghiar a avut "o atitudine extremistă, antisemită şi a colaborat cu regimul fascist".
Cenuşa poetului maghiar decedat la Madrid în 1953 a fost adusă în Ungaria la iniţiativa Parlamentului de la Budapesta.
Pe 17 mai, Parlamentul Ungariei ceruse clarificări în legătură cu poziţia României faţă de reînhumarea poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. "Ungaria doreşte să ştie dacă poziţia României sugerează că va tolera evenimentul sau va interzice reînhumarea lui Nyiro în Odorheiu Secuiesc", declara Laszlo Veress, şeful de cabinet al preşedintelui Parlamentului de la Budapesta.
Veress a precizat că, dacă România va interzice reînhumarea, Ungaria va găsi o soluţie conformă cu legislaţia românească şi cu "aşteptările spirituale" ale simpatizanţilor lui Jozsef Nyiro. Ministerul român al Afacerilor Externe a confirmat "invitarea", miercurea trecută, a ambasadorului Ungariei la Bucureşti, pentru consultări în legătură cu intenţia reînhumării poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Potrivit Ministerului ungar de Externe, un oficial executiv din cadrul ambasadei, Adam Balazs, a dat curs convocării, în lipsa ambasadorului Oszkar Fuzes. În cadrul discuţiilor, oficialii români au criticat eforturile ungare de a organiza reînhumarea poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Balazs a transmis părţii române că Guvernul ungar consideră reînhumarea o problemă de respect pentru poet, precum şi un eveniment cultural. El a adăugat că Guvernul ungar este deschis cooperării cu noul Executiv român.
*
Potrivit volumului „Români şi unguri 1940-2011”, scris de istoricul Petre Ţurlea, Nyiro a făcută parte din personalităţile maghiare instruite de guvernul de la Budapesta să rămână pe teritoriul cedat României pentru a păstra stăpânirea de facto a regiunii de către maghiari. În 1947-1948, autorităţile române îl suspectează inclusiv de comandarea unor asasinate, fiind urmărit inclusiv de Justiţia din Ungaria. Din cauza acestui fapt, Nyiro se refugiază la München şi, ulterior, se ascunde în Spania unde va şi muri în 1953.
În volumul „Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul României (septembrie 1940 - octombrie 1944)”, în care au adunat mărturii istorice Mihai Fătu şi Mircea Muşat, sunt redate pasaje referitoare la o serie de crime produse de grupări teroriste conduse, printre alţii, de József Nyiro. „Fenomene deosebit de grave s-au petrecut în acele zile la Cluj şi împrejurimi, unde trupele de ocupaţie horthyste au sosit la 11 septembrie 1940. Până atunci, crimele, bătăile, devastările declanşate împotriva românilor, îndeosebi în cartierele Mănăştur, Între ape, comunele Floreşti şi Someşeni au fost — aşa după cum recunoştea la 15 noiembrie 1940 fostul consul al Ungariei la Cluj, dr. Bothmer Karoly — efectuate de elemente declasate, şovine, fasciste, organizate în grupe teroriste, conduse de Kerekes Istvan, Kiraly Zoltan, Mălnassy Tivadar, József Nyiro”, se arată în lucrarea amintită.
