Treisprezece ani de nesupunere civilă schimbă China

În dimineaţa zilei de 25 aprilie 1999, practicanţii Falun Gong (cunoscut şi sub numele de Falun Dafa) au început să îşi facă drum prin ceaţă, pe străzile Beijingului, îndreptându-se spre Biroul Scrisorilor şi Apelurilor, care este în apropierea apartamentelor şi birourilor liderilor de top ai Partidului Comunist Chinez (PCC). Până când ceaţa s-a ridicat, peste 10.000 de persoane s-au adunat acolo, aliniate frumos pe mai multe rânduri, pe trotuare.

Practicanţii au venit să ceară eliberarea a 45 dintre colegii lor, care au fost bătuţi şi arestaţi în oraşul Tianjin şi pentru a obţine garanţia că Falun Gong va putea fi practicat fără interferenţe din partea autorităţilor.

Această demonstraţie în masă s-a încheiat paşnic după ce premierul de atunci, Zhu Rongji, a fost de acord cu cererile lor. Cu toate acestea, liderul de atunci al PCC, Jiang Zemin, a profitat de circumstanţe pentru a cere suprimarea Falun Gong în China. Trei luni mai târziu, Jiang a lansat o campanie pentru "eradicarea" acestei practici spirituale.

Luni, 23 aprilie 2012, în Washington DC, Asociaţia Falun Dafa a ţinut o conferinţă de presă în faţa Casei Albe, privind înapoi la evenimentele de acum 13 de ani, în lumină crizei care afectează regimul chinez de astăzi.

Caracter şi perseverenţă

Falun Gong constă din efectuarea a cinci exerciţii meditative şi îmbunătăţirea caracterului moral printr-un mod de trai în conformitate cu principiile adevărului, compasiunii şi toleranţei.

Terri Marsh de la Fundaţia juridică pentru Drepturile Omului (HRLF) percepe caracterul practicanţilor ca elementul cheie al protestului de acum 13 de ani şi al campaniei de rezistenţă paşnică ce durează de atunci.

"Drumul practicanţilor Falun Gong spre centre de detenţie şi închisori din China a fost plin de ... curaj, nobleţe şi profunzime de caracter", a declarat Marsh.

Profesorul Zhang Tianliang de la Universitatea George Mason a remarcat că rezistenţa practicanţilor Falun Gong la suprimarea lor de către PCC este fără precedent.

"Falun Gong este singura formă de neascultare civilă de lungă durată, paşnică şi masivă din istoria comunistă a Chinei", a spus Zhang.

Potrivit lui Jared Pearman de la Centrul de Informare Falun Dafa, pe măsură ce persecuţia împotriva Falun Gong a continuat, practicanţii din China şi-au schimbat punctele de vedere faţă de cei însărcinaţi de regim cu suprimarea lor.

Pearman a afirmat că, potrivit unor rapoarte, agenţii de securitate din unele locuri protejează acum practicanţii pe care ar trebi să-i persecute şi că mulţi judecători şi procurori participă cu dispreţ la cazurile împotriva Falun Gong şi chiar îşi exprimă deschis admiraţia pentru practicanţi.

"Tendinţa este acum clară", a afirmat Pearman. "Falun Gong nu a fost zdrobit, iar rapoartele din China indică faptul că numărul de practicanţi a crescut".

Funcţionari investigaţi

Această tendinţă de inversare a modului de tratare a Falun Gong în China a fost recent extinsă la persoanele responsabile pentru conducerea persecuţiei împotriva Falun Gong.

Bo Xilai a fost foarte agresiv în persecuţia împotriva Falun Gong, mai întâi ca guvernator al provinciei Liaoning şi apoi ca şef de partid al megalopolisului Chongqing. El a fost demis din toate poziţiile deţinute în partid şi este investigat de Comitetul de inspecţie disciplinară al partidului.

Zhou Yongkang, în calitate de director al puternicei Comisii pentru Afaceri Politice şi Juridice, care controlează aproape toate departamentele de aplicare a legii din China, a fost responsabil pentru punerea în aplicare a persecuţiei la nivel naţional. Şi el este acum în curs de investigare.

Bo Xilai , Zhou Yongkang şi alţi oficiali responsabili de persecuţia împotriva Falun Gong au fost traşi la răspundere de HRLF pentru crime împotriva umanităţii şi genocid, în procese intentate de practicanţii Falun Gong în întreaga lume.

Marsh a spus că victorii juridice ale HRLF "au schimbat peisajul politic din China" şi l-a dat pe Bo Xilai drept exemplu. Marsh a citat o ştire a Departamentului american de Stat publicată de wikileaks.

Potrivit relatării, lui Bo Xilai i-a fost refuzată promovarea în poziţia de vicepremier în 2007, când premierul Wen Jiabao a susţinut că Bo nu este potrivit pentru a reprezenta PCC la nivel internaţional, din cauza numărului mare de procese intentate împotriva lui de practicanţii Falun Gong din întreaga lume. Bo a fost trimis să conducă oraşul Chongqing şi calea sa spre cele mai înalte funcţii din PCC părea să fie închisă.

Zhang Tianliang a spus că această înfrângere a fost critică pentru fracţiunea loială lui Jiang Zemin. Această facţiune avea nevoie de cineva la conducerea PCC, care să continue persecuţia împotriva Falun Gong. În caz contrar, Jiang Zemin, Zhou Yongkang, Bo Xilai şi alţi oficiali importanţi puteau fi traşi la răspundere pentru crimele pe care le-au comis împotriva Falun Gong.

Potrivit lui Zhang Tianliang, faptul că fracţiunea lui Jiang Zemin avea nevoie de Bo Xilai într-o poziţie de control a partidului, a condus direct la planul pentru o lovitură de stat, care urma a fi efectuată de Bo Xilai şi Zhou Yongkang împotriva următorului lider al PCC, Xi Jinping. După ce fostul şef de poliţie al lui Bo, Wang Lijun, a fugit la Consulatul SUA din Chengdu, pe 6 februarie, acesta a dezvăluit funcţionarilor de la Beijing planurile pentru lovitura de stat.

"Lupta pentru putere în cadrul PCC s-a axat pe probleme legate de Falun Gong", a spus Zhang Tianliang. Pe de o parte sunt Jiang Zemin şi banda sa, care a comis un genocid împotriva Falun Gong. Pe de altă parte sunt liderul de partid Hu Jintao şi premierul Wen Jiabao, care sunt reticenţi în a continua persecuţia, a susţinut Zhang.

"Situaţia actuală din China este strâns legată de nesupunerea civilă masivă şi paşnică a Falun Gong", a declarat Zhang Tianliang.

Informaţii de Gary Feuerberg din Washington, DC

Reveniţi pe categoria În Focus „Regimul chinez în criză” pentru a citi colecţia de articole ale The Epoch Times despre regimul chinez în situaţii de criză. Politica din interiorul PCC reprezintă o provocare în modul de a înţelege China actuală, chiar şi pentru observatorii ei veterani. Aici, încercăm să oferim cititorilor contextul necesar pentru a înţelege situaţia.