Trei regiuni ale Regatului Unit vor cere dreptul de a organiza referendumuri privind independenţa

Andy Burnham, premierul Marii Britanii (Getty Images)
Redacţia
14.09.2026
Andy Burnham, premierul Marii Britanii (Getty Images)
Redacţia
14.09.2026

Liderii Scoţiei, Ţării Galilor şi Irlandei de Nord — John Swinney, Rhun ap Iorwerth şi respectiv Michelle O’Neill — vor semna luni o declaraţie comună prin care vor solicita acordarea dreptului regiunilor lor de a organiza referendumuri privind independenţa, relatează The Telegraph.

Întâlnirea va avea loc la Cardiff şi va reprezenta primul summit la care vor participa simultan liderii celor trei părţi ale Regatului Unit care susţin fie ieşirea din componenţa Regatului Unit, fie extinderea autonomiei, potrivit The Moscow Times.

Declaraţia va aborda, de asemenea, cooperarea economică şi energetică, precum şi relaţiile cu Europa. În cazul obţinerii independenţei, Scoţia şi Ţara Galilor intenţionează să adere la Uniunea Europeană, în timp ce Irlanda de Nord ar urma să ajungă în UE prin unificarea cu Irlanda.

Anterior, premierul Regatului Unit, Andy Burnham, a declarat că un nou referendum privind independenţa Scoţiei va fi posibil doar în cazul existenţei unui “consens clar” în favoarea organizării acestuia. În acelaşi timp, el a subliniat că exclude un asemenea scenariu înaintea următoarelor alegeri generale, care ar trebui să aibă loc până în august 2029.

La rândul său, Swinney, care este şi liderul Partidului Naţional Scoţian (SNP), a declarat că Burnham “va trebui să se obişnuiască cu ideea că va intra în istorie drept ultimul premier al Regatului Unit”.

Înfrângerea laburiştilor în Ţara Galilor la alegerile din mai a făcut ca, pentru prima dată, în toate cele trei teritorii autonome ale ţării să ajungă la putere partide care susţin independenţa.

La negocierile de luni va participa şi lidera partidului Sinn Fein (Noi înşine), Mary Lou McDonald, lidera opoziţiei din Irlanda. Ea pledează pentru organizarea unui referendum privind unificarea Irlandei.

Summitul va avea loc la două zile după declaraţia preşedintelui SUA, Donald Trump, care, în timpul vizitei sale la Dublin, a spus că şi-ar dori să vadă o Irlandă unită. Potrivit lui, acest lucru ar fi “un eveniment extraordinar”.

Problema referendumului din Irlanda de Nord este reglementată de Acordul de la Belfast din 1998. Potrivit documentului, un vot privind unificarea cu Irlanda poate fi convocat dacă apar motive pentru a considera că majoritatea locuitorilor regiunii ar susţine ieşirea din componenţa Regatului Unit.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
folosind Paypal, apăsând butonul de mai jos