Transplantul de organe: un interviu cu Dr. Lili Feng, Profesor la Scoala de Medicina Baylor

(Clearwisdom.net) Dupa scoaterea la lumina a hidoaselor crime de la Lagarul Mortii din Sujiatun, comunitatea internationala a monitorizat indeaproape declaratiile referitoare la acest subiect. Un reporter de la Epoch Times i-a luat un interviu d-nei Dr. Lili Feng, Profesor la Scoala de Medicina Baylor din Texas.

Lagarul Mortii din Sujiatun

Reporter (R): Ati auzit de Lagarul Mortii din Sujiatun?

Dr. Lili Feng (F): Da. Sujiatun este forma suprema de dispret fata de vietile practicantilor Falun Gong. Sa ne gandim la faptul ca esti arestat, cu scopul de a ti se extrage organele, cand inca mai esti in viata. Apoi iti pierzi viata, dupa ce esti considerat o partida pentru cineva care are nevoie de un transplant de organe. Apoi organele iti sunt extrase. Exista oare vreo crima comisa cu mai mult sange rece decat acesta?

Chirurgii care au extras organele au violat Juramantul lui Hippocrates si standardele etice de baza ale unui medic. De fapt acesti oameni nu au comis crime impotriva victimelor, ci si impotriva primitorilor acestor organe, care nu au stiut sursa acestora. In derularea acestui lung traseu, primitorii organelor de asemenea au fost raniti. Cat despre cei care au efectuat operatiile, acestia au incalcat Juramantul lui Hypocrates.

R: Am sunat la cateva spitale din orasul Shenyang. Medicii spuneau ca toti rinichii sunt de la oameni tineri si sanatosi. Rata de succes a transplanturilor este de 90%. Mi s-a spus de asemenea, ca pacientii pot beneficia de operatii de transplant in decursul a catorva zile. Exista pagini de web, care pretind ca un donator potrivit ar putea fi gasit in decurs de de o saptamana. Centrul International de Transplant Organe a mentionat faptul ca beneficiaza de o aprovizionare stabila cu organe. Din perspectiva medicala chinezeasca, este gasirea unui donator un lucru usor?

F: In baza celor pretinse de acestia, putem presupune ca in China sunt disponibili donatori in numar mare, acestia constituind o partida perfecta pentru un numar mare de operatii de transplant de organe, intr-o perioada scurta de timp. Acest fapt este o dovada a existentei unui lagar al mortii.

Este greu de imaginat, ca numai intr-o saptamana, in China se poate gasi un rinichi potrivit. Acest lucru ar fi imposibil, daca nu ar exista un numar imens de donatori. Mai intai trebuie identificata compatibilitatea donatorului din punct de vedere medical. Apoi, odata ce organul potrivit este gasit, se va executa o imperechere prin incrucisare intre donator si pacient.

Din punct de vedere medical, nu este deloc usor sa gasesti un donator potrivit. Pentru a reduce riscul respingerii, tipul sangelui trebuie sa fie identic, iar testul Panel Reactive Antibody (PRA) ar trebui sa fie negativ. Pentru reducerea sanselor unei reactii imunitare, in primul rand grupele de sange ale donorului si ale primitorului trebuie sa fie identice. Testul Panel Reactive Antibody (PRA) de preferinta ar trebui sa fie negativ; rezultatul toxicologic al limfocitelor ar trebui sa fie mai mic de 100r negativ (experimentul citotoxic determina reactia dintre serul sangelui primitorului si limfocitele donatorului); rata de transformare a limfocitelelor (se incubeaza amestecul de limfocite) trebuie sa fie sub 20% (acest experiment necesita 5-6 zile pentru a oferi rezultatele, iar folosirea rezultatului este la randul ei limitata); compatibilitatea sitemului HLA (sitemul antigene leucocite umane) (histocompatibilitate) (directivele interne cer ca sa fie testati parametrii HLA-A,HLA-B,HLA-C,HLA-DP,HLA-DQ atat ai donatorului, cat si ai primitorului precum si cele sase puncte HLA-DR) constituie factorul cel mai important care afecteaza posibilitatea de dezvoltare a organului transplantat. HLA-urile au multe allelomorfe, iar de aceea variabilitatea HLA-urilor este exterm de mare. Este aproape imposibil de gasit persoane cu HLA identic, printre cele care nu au legaturi de sange. In orice caz in Statele Unite gasirea unui donator “mai putin perfect” pentru un rinichi necesita 2-3 ani, deseori chiar perioade mai lungi.

R: Medicii din Shenyang spun ca rinichii provin de la detinutii care asteapta pedeapsa capitala si sunt organe vii; ei mai sustin, ca donatia este voluntara. Ce credeti dumneavoastra?

F: Detinutii care asteapta pedeapsa capitala se afla intr-o situatie dezavantajoasa. Chiar daca spun, ca aceasta a fost vointa lor, poate sa nu fi fost adevarata lor vointa. Chiar daca staful juridic nu-i forteaza si nu-i amageste sa faca lucrul acesta, datorita situatiei lor juridice, nu poti trage concluzia ca asta ar fi dorinta lor.

Am auzit ca regimul chinez foloseste tot felul de mijloace brutale, pentru a-i forta pe detinuti sa semneze hartia prin care-si doneaza organele. Merg atat de departe, incat ii atarna cu capul in jos perioade lungi de timp, incat acestia ajung la limita dintre viata si moarte. Astfel, chiar daca semneaza hartia, nu se poate considera ca au facut-o in mod voluntar.

De asemenea chinezii cred ca integritatea corpului trebuie mentinuta. Din principiu, un chinez obisnuit nu doreste sa-si doneze organele dupa ce moare.

R: Conform rapoartelor, s-a constatat o crestere atat a ratei esecurilor cat si a ratei mortalitatii, rezultate in urma transplanturilor de rinichi din China, fata de ratele obisnuite. Puteti oferi o explicatie?

F: Doresc sa aduc in discutie cazul transplantului unui rinichi si al decesului d-lui Wang Nianwen, in Spitalul Yanling din Provincia Guangdong, pentru a anliza posibila cauza a mortii acestuia, precum si factorii din spatele acestei morti. Din dosarul de date al d-lui Wang referitoare la compatibilitatea rinichiului, lipsesc rezultate unor teste. Un astfel de element este studiul toxicologic al limfocitelor care trebuie efectuat intre donator (cel care asigura rinichiul) si primitor (cel care primeste rinichiul).

In dosarul d-lui Wang exista o inregistrare a rezultatului testului Panel Reactive Antibody (PRA) . Acest rezultat este deseori folosit ca element de ghidare, pentru evaluarea situatiei imunitare a primitorului; astfel cu cat acest paramentru are valori mai ridicate, cu atat sansa respingerii este de asemenea mai ridicata. Exista o procedura detaliata, conform careia, inaintea efecuarii transplantului, se face un test de imperechere incrucisata constand in amestecarea serului sanguin al primitorului cu un numar ce depaseste 20 de limfocite sanatoase ale individului, care nu au legatura cu chestiunea in cauza. In orice caz, testul Panel Reactive Antibody nu poate inlocui studiul de incrucisare toxicologica a limfocitelor efectuat intre donator (cel care asigura rinichiul) si primitor (cel care primeste rinichiul). Acest test este numit transplantul in eprubeta. Scopul sau este de a constata, daca primitorul va respinge rinichiul donatorului. Testul dureaza 4 — 5 ore. Daca celulele primitorului le ucid pe cele ale donatorului, atunci exista o probabilitate mai mare ca primitorul sa respinga rinichiul. Acesta este un test conventional, necesar inaintea efectuarii transplantului. Cu toate astea, acest test lipseste din dosarul medical al d-lui Wang.

Situatia d-lui Wang s-a inrautatit. Cela de-a treia investigatie cu ultrasunete a aratat prezenta unei necroze tubulare acute, complicatie ce apare dupa transplantul de rinichi. Este legata de corectitudinea operatiei si a ingrijirii post-operatorii. De asemenea este legata de starea rinichiului donatorului inaintea operatiei. Se stie ca atunci cand o persoana trece prin traume si atacuri de natura fizica si psihica, corpul sau va elibera cantitati mari de catecholamina. Drept dovada, traumele craniene severe pot cauza o acumulare de catecholamina, rezultatul fiind deteriorarea fiziologica permanenta a organului. In rinichi, aceasta se poate manifesta ca necroza tubulara acuta. In realitate, un rinichi deteriorat are uneori rezultate postoperatorii mai proaste decat un rinichi cu sitemul HLA (sitemul antigene leucocite umane) nepotrivit. In baza evidentelor clinice, o potrivire mai putin favorabila de HLA intre sot si sotie da rezultate mai bune decat un HLA favorabil cu un rinichi deteriorat recoltat dintr-un cadavru (dovada fiind necroza tubulara).

Auzim din ce in ce mai des de cazuri de decese datorate unor surse neidentificate de organe provenite din China. In Taiwan traiesc peste 40.000 de pacienti dependenti de dializa si multi dintre ei au mers in China pentru transplant de rinichi. Drept dovada, multi rezidenti din districtul Changhua au mers in China pentru transplant de rinichi. Pacientii au supravietuit operatiei de transplant, dar nu s-au insanatosit. Au murit chiar mai devreme decat in cazurile in care nu ar fi realizat transplanturile. Unul dintre motive ar putea fi legat de tehnologia medicala. Totusi starea fizica a rinichiului este de asemenea un factor important. Deoarece organele in majoritate provin de la practicantii Falun Gong si de la persoanele care asteapta a fi executate - categorii de persoane supuse unor indelunge perioade de tortura - organele acestora este posibil sa fi suferit rani permanente.

R: Regimul chinez a negat mult timp faptul ca detinutilor condamnati la moarte, le sunt recoltate organe. Oricum acesta nu mai constituie de mult timp un secret. Huang Jiefu, ministru asociat al Ministerului Public al Sanatatii a admis in mod public acest fapt anul trecut in Decembrie. Ce implica aceasta?

F: Aceasta sugereaza doar faptul ca regimul nu mai este ingradit de nici un fel de bariere psihologice atunci cand vine vorba de furtul ilegal de organe vii.

R: Multor oameni nu le vine sa creada.

F: Nu este chiar greu de imaginat ca practicantii Falun Gong au devenit victime pe scara larga ale persecutiei. In ultimii sapte ani de persecutie brutala, mass media chinezeasca a inselat multi oameni. In fata atrocitatilor regimului, frica amorteste constiintele umane. Multi practicanti Falun Gong isi parasesc casele, nu se mai stie nimic despre ei, sau isi pierd identitatea.

Autoriatile nu pot recolta organe de la condamnatii la moarte si apoi sa-i incinereze dupa cum vor. Dar acest lucru il pot face cu practicantii Falun Gong.

Indiferent daca publicul crede sau nu, sper ca oamenii sa nu treaca cu vederea aceaste brutalitati manjite cu sange.

Potate fi transplantata memoria si mintea odata cu organele?

R: Acum cateva zile am citit un articol despre visele unui primitor de transplant de inima. Il visa pe acuzatul care il omorase pe donator. Credeti ca memoria si personalitatea unui individ pot fi transferate altei persoane?

F: Cercetarile referitoare la chestiunea daca celulele au sau nu memorie, sau daca transplantul de organe poate avea ca rezultat si transplantul de constiinta sau memorie, se afla inca intr-un stadiu incipient. Datorita limitarilor impuse de stiinta empirica, in prezent nu avem mijloacele prin care am putea demonstra existenta, sau inexistanta unor astfel de fenomene, cu toate ca deja exista multe exemple legate de acest subiect.

In 1988, Claire Sylvia, dansatoare de balet, devine prima primitoare a unui dublu transplant reusit de plamani si inima la Spitalul New Haven din Universitatea Yale. Personalitatea ei a suferit o modificare drastica; acum are o dubla personalitate.

Medicul i-a spus d-nei Claire, ca donatorul murise intr-un accident de motocicleta in Maine. Claire a inceput sa viseze si chiar treaza fiind, vedea un tanar care murea intr-un accident de motocicleta. Intialele T.L. au continuat sa-i apara in fata, iar ea a realizat ca acesta era donatorul. Cand Claire i-a povestit medicului acest lucru, acesta i-a raspuns ca inima nu este decat o pompa pentru sange, iar plamanii sunt doar niste organe de schimbare a aerului si ca ele nu ar avea nimic comun cu constiinta si memoria.

Cu cat timpul trecea, dupa cosmare repetate, Claire descopera ca donatorul inimii era un tanar de 18 ani pe nume Tim Lasalle. Pana la urma, dubla personalitate si accidentele de motocicleta au continuat sa o hartuiasca, pana cand aceasta nu a mai putut duce o viata normala. Medicii au ignorat intrebarile ei si astfel ea s-a decis sa-si caute singura raspunsurile.

In cele din urma, insotita de Robert Bosnak, a facut o vizita parintilor lui Tim, confirmandu-si astfel suspiciunile. Cealalta personalitate a sa venea de la donatorul ei, Tim Lasalle. Clair a scris o carte intitulata Schimbarea inimii. In 2002, pe baza cartii a fost turnat un serial TV, avandu-l in rolul principal pe Jane Seymour.

In 2003 subiectul transplanturilor de organe a fost discutat pe Canalul Discovery — Sanatate. Unul dintre exemplele mentionate a fost acela al unei fetite de sapte ani, care suferea de o boala acuta a inimii. I-a fost data o inima a unei alte fetite de 10 ani, care fusese ucisa cu brutalitate. Avea cosmare in care visa ca este omorata. Cel mai socant este faptul ca pe baza detaliilor oferite de fata despre criminal, politia a reusit sa-l prinda.

R: Pot induce presiunile de natura psihologica modificari ale ADN-ului? Sufera organele detinutilor, drept rezultat al detentiei, al presiunilor psihologice, al torturilor sau persecutiilor, modificari ale ADN-ului, care cresc sansele unei respingeri? Cu alte cuvinte, pot fi considerate organele transplantate de la detinuti drept organe normale sau sanatoase?

S-a dovedit faptul ca presiunea psihologica poate cauza modificari ale ADN-ului. Ca dovada, genele BDNF, gene care genereaza celulele nervoase pot fi metilate si pot sa nu se mai bucure de o hranire suficienta din cauza presiunii pshihologice. In plus presiunea psihologica, poate creste viteza de scurtare a unor elemente de la capetele cromozomilor, care au ca rezultat un ADN instabil. Rezultatul se reflecta in scurtarea duratei de viata a celulelor si organelor. Donatorii care au suferit presiuni psihologice sunt considerati a nu fi cei potriviti. Pe termen scurt, primitorul se poate bucura de o usoara ameliorare dupa transplantul organului. Dar totusi consecintele sunt grave.

Inca nu s-a dovedit daca organele celor care-si asteapta pedeapsa capitala pot suferi modificari ale ADN-ului drept rezultat al presiunii psihologice. Daca au avut loc modificari, care nu pot fi rezolvate pe calea asimilarii, acest lucru este periculos pentru primitor. Modificarile ADN-ului pot fi cauza directa sau indirecta a respingerilor cronice.

Am o colega care face cercetari in domeniul transplantului de rinichi. Chiar intre rude a constatat ca daca donatorul se impotriveste recoltarii organelor sale, atunci probabilitatea successului unui transplant scade. Anumiti urologi din Statele Unite au constatat ca este mai dificil sa asiguri ingrijirea post-operatorie la pacientii care au beneficiat de transplant de rinichi in China. Gasirea unor documente in acest domeniu este dificila, deoarece din punctul de vedere al stiintei medicale moderne, organele sunt tesuturi speciale si grupuri de celule care indeplinesc functii speciale. Chiar daca unii oameni au probleme de natura pshihica, acestea sunt neglijate si ignorate. Cand organele transplantate au probleme, acestea sunt in general tratate ca respingeri cronice.

In realitate aceia care au trait sub presiune psihologica au tendinta de a-si deteriora sistemul nervos, care controleaza toate organele. In prezent s-a dovedit existenta unei legaturi intre sistemul nervos si starea sanatatii organelor. Din acest punct de vedere este discutabil, daca detinutii care-si asteapta pedeapsa capitala pot fi folositi ca donatori de organe de transplant normale sau sanatoase.

Am efectuat unele cercetari comparative asupra secventelor genomului celor care practica cultivare si a celor care nu practica. In comparatie cu cei care nu practica cultivarea, cultivatorii au in mod considerabil o activare genetica mai ridicata precum si anumite dezactivari; aceste modificari pot aparea ca diferentiere genetica. Aceste modificari sunt parte a transformarilor generale ale corpului donatorului; sunt schimbari pozitive care corespund unei modificari globale a corpului. Cu toate acestea, ele pot sa nu fie benefice pentru primitor. De exemplu, anumite organe ale donatorului au o activare mai mare a genelor. Deoarece acele gene nu sunt activate, sau sunt activate la un nivel mai scazut in corpul primitorului, acesta poate dezvolta autoimunitate la transplant, deoarece corpul primitorului poate recunoaste noul organ drept antigen. Stiinta moderna nu este indeajuns de avansata, pentru a rezolva aceste chestiuni.