Traficantul de arme Viktor Bout a fost găsit vinovat şi riscă închisoarea pe viaţă

Traficantul de arme rus Viktor Bout, cel care a inspirat filmul "Lord of War" cu Nicolas Cage şi care a fost prins şi cu ajutorul României, şi-ar putea petrece restul vieţii în închisoare, după ce un juriu federal l-a găsit miercuri vinovat pentru toate cele patru capete de acuzare, relatează CNN.

El era acuzat de conspiraţie în vederea uciderii de cetăţeni americani, de achiziţionare şi export de rachete antiaeriene şi de furnizare de sprijin material pentru sprijinirea unei organizaţii teroriste.

Avocatul lui Bout, Albert Dayan, a spus că va ataca verdictul în apel. "Rămân în continuare la poziţia mea, aceea că Viktor a fost acuzat în mod eronat", a spus Dayan. "Juriul şi-a anunţat decizia, dar în continuare el îşi susţine nevinovăţia", declarat avocatul.

Cunoscut sub porecla de "Negustorul morţii", Bout, în vârstă de 44 de ani, este considerat de oficialii SUA şi ONU printre cei mai renumiţi traficanţi de arme la nivel mondial. El a fost arestat la 7 martie 2008, în Tailanda, după ce unul dintre complicii săi venise în România pentru a negocia o tranzacţie cu agenţi americani sub acoperire, care au avut sprijinul Bucureştiului în această operaţiune desfăşurată de Drug Enforcement Agency (DEA).

Fost ofiţer în armata sovietică a aerului, Bout a fost descris de procuror drept un "om foarte periculos", care voia să vândă arme teroriştilor pentru a ucide americani. Agenţi sub acoperire s-au dat drept rebeli columbieni din FARC, dispuşi că cumpere mari cantităţi de arme. Agenţii au încercat să cumpere 700 până la 800 rachete antiaeriene, mii de puşti AK-47 şi mine terestre, spunându-i lui Bout că vor să "ucidă americani", potrivit actului de punere sub acuzare. Bout le-a răspuns, asigurându-i că le va pregăti "orice de care FARC are nevoie".

Înainte de a fi arestat în Tailanda, DEA s-a străduit să-l atragă pe Bout afară din Rusia natală, bănuită că mult timp i-a oferit adăpost şi chiar l-a apărat. De altfel, Rusia şi SUA au luptat acerb în justiţie să obţină extrădarea din Tailanda a "negustorului morţii". El a fost extrădat în cele din urmă către SUA, abia în 2010.

Marţi, la încheierea pledoariilor, procurorul general-adjunct al SUA, Brendan McGuire, a spus că probele împotriva lui Bout sunt "copleşitoare" şi a arătat presupusele sale legături cu diverse conflicte armate.

Începând din 1990, omul de afaceri rus a reunit, potrivit acuzării, o flotă de avioane cargo pentru a transporta arme sofisticate către zone de conflict. El este suspectat că a creat companii-paravan pe care avioanele sale le-au folosit pentru a transporta alimente şi ajutor medical, dar şi arme.

Presupusele sale activităţi de trafic din Liberia au determinat SUA să-i îngheţe conturile din America, în 2004, şi să interzică tranzacţiile cu el.

În 2000, secretarul Foreign Office de atunci, Peter Hain, a fost cel care l-a numit "principalul negustor de moarte din Africa", Bout fiind suspectat că furniza arme oficialilor din Sierra Leone, fostă colonie britanică implicată la acea vreme într-un război civil.

În 2005, filmul "Lord of War", cu Nicolas Cage, a fost inspirat din viaţa lui Bout. În ultimii 15 ani, el ar fi furnizat arme din Africa până în America de Sud, trecând prin Afganistan.

Firul românesc către Bout

Potrivit unui document publicat de curtea federală din Manhattan, un complice al lui Bout, Andrew Smulian, a fost în România pentru a încheia tranzacţii cu potenţiali cumpărători, iar autorităţile au interceptat convorbiri şi au înregistrat întâlnirile pe care acesta le-a avut în România cu doi colaboratori ai agenţiei antidrog din SUA.

O serie de interceptări telefonice şi emailuri dovedesc că Bout şi Smulian au negociat vânzarea de arme cu două "surse confidenţiale care lucrau cu DEA" şi care s-au dat drept reprezentanţi ai FARC. Într-o serie de întâlniri care au avut loc în România şi care au fost înregistrate, Smulian le-a spus celor doi colaboratori ai DEA că Bout le poate furniza imediat 100 de rachete SAM, că le poate furniza, de asemenea, elicoptere şi lansatoare de rachete, că poate aranja ca aceste arme să fie paraşutate pe teritoriul columbian şi că transportul acestor arme îi costă 5 milioane de dolari.

La una dintre aceste întâlniri care au avut loc în România, Smulian i-a dat unuia dintre colaboratorii DEA un stick digital de memorie care conţinea articole despre Bout şi documente conţinând fotografii şi specificaţii despre rachetele SAM şi lansatoarele de rachetă pe care Smulian spusese că Bout le poate furniza.

Între aceste întâlniri cu cei doi colaboratori sub acoperire ai DEA, Smulian a vorbit cu Bout la un telefon mobil pus la dispoziţie, la indicaţia conducerii DEA, de unul dintre agenţi. Aceste conversaţii dintre Smulian şi Bout au fost interceptate legal de autorităţi străine, precizează documentul Departamentului american de Justiţie.

În cursul uneia dintre aceste conversaţii, Bout şi Smulian au discutat despre suma de 5 milioane de dolari pe care urmau să o ceară pentru transportul armelor. Bout i-a mai spus lui Smulian, într-un limbaj codat, că armele cerute de colaboratorii DEA sub acoperire erau gata de a fi livrate. În urma acestor conversaţii telefonice cu Smulian, Bout s-a angajat într-o serie de convorbiri telefonice - de asemenea înregistrate - cu unul dintre colaboratorii sub acoperire ai DEA în cursul cărora au stabilit o întâlnire la Bangkok pentru data de 6 martie 2008.

Atât Bout, cât şi Smulian au fost puşi sub acuzare pentru conspiraţie în vederea furnizării de sprijin material sau resurse destinate unei organizaţii teroriste străine.

Arestarea lui Bout a fost rezultatul cooperării strânse între poliţia regală tailandeză şi DEA. Au cooperat, de asemenea, la această operaţiune internaţională a forţelor de ordine poliţia română de frontieră, biroul procurorului român de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, autorităţile din Antilele olandeze şi serviciile poliţiei naţionale de securitate din Danemarca.

Procurorul newyorkez Michael Garcia a mulţumit tuturor acestor servicii care au contribuit la succesul operaţiunii.

Absolvent al Institutului de Limbi Străine al armatei sovietice, născut în Tadjikistan, Bout vorbeşte şase limbi străine şi a fost ofiţer al armatei sovietice a aerului, unde era translator. După căderea URSS, s-a aflat în centrul mai multor activităţi mai mult sau mai puţin licite - transport aerian în Africa, vânzări de arme şi trafic cu diamante. Ar fi beneficiat cu precădere de contracte în Ucraina, fiind bănuit că ar fi vândut ilegal o parte din importantele arsenale în posesia căreia această ţară se afla după dezmembrarea URSS. Şi Moldova şi Bulgaria ar fi fost ţări-sursă pentru aprovizionarea sa cu arme. Se spune că ar fi fost de folos agenţiilor ruse de informaţii şi că avea legături la vârful ierahiei.