Titus Corlăţean i-a explicat ambasadorului german măsurile pentru implementarea recomandărilor CE
Titus Corlăţean, ministrul justiţiei, l-a primit joi pe ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Andreas von Mettenheim, căruia i-a explicat ce măsuri va lua România pentru a implementa recomandările făcute de CE în raportul MCV.
Cu prilejul întrevederii, ministrul Corlăţean a prezentat o informare referitoare la evoluţiile recente în plan politic din România, evoluţii care au făcut obiectul unui dialog aprofundat cu Comisia Europeană din perspectiva raportului referitor la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei.
Ministrul Justiţiei a explicat care sunt măsurile pe care ministerul şi Guvernul României intenţionează să le ia pentru implementarea recomandărilor făcute de Comisia Europeană cu ocazia prezentării raportului din 18 iulie referitor la România.
Totodată, Titus Corlăţean a reiterat poziţia cunoscută a României, potrivit căreia criteriile obiective fixate pentru aderarea la Spaţiul Schengen au fost îndeplinite integral şi că se aşteaptă adoptarea unei decizii politice pozitive la Consiliul JAI din luna septembrie.
De asemenea, au fost discutate şi aspecte ale cooperării bilaterale în domeniul Justiţiei între ministerele de resort din România şi Germania, în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare stabilit în relaţia cu Comisia Europeană.
Solicitările transmise de CE lui Victor Ponta săptămâna trecută, în cadrul întrevederii cu preşedintele Jose Manuel Barroso, au fost incluse în raport, în pofida faptului că premierul a trimis un răspuns în scris Comisiei Europene.
În perioada următoare, Guvernul şi instituţiile esenţiale din România trebuie să îşi demonstreze ”angajamentul faţă de pietrele de temelie indispensabile ale statului de drept şi ale independenţei sistemului judiciar. Acest lucru impune adoptarea unor măsuri urgente de către Guvern şi Parlament”.
Cum ”actualele controverse” generează preocupări importante în ceea ce priveşte progresele obţinute până acum şi ridică semne serioase de întrebare cu privire la caracterul durabil şi ireversibil al reformelor deja demarate, raportul conţine recomandări ”specifice urgente” pentru găsirea unei soluţii la situaţia actuală. Recomandările sunt, de fapt, cerinţele UE înmânate premierului Victor Ponta joia trecută.
La secţiunea ”Respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar”, Comisia a invitat România să acţioneze imediat pentru a rezolva controversele actuale:
1. Abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 38/2012 şi a Ordonanţei de Urgenţă nr. 41/2012 şi asigurarea respectării deciziilor Curţii Constituţionale referitoare la cvorumul
pentru referendum şi la domeniul de responsabilitate al Curţii.
2. Respectarea, pe viitor, a prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă.
3. Punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale.
4. Asigurarea publicării fără întârziere a tuturor actelor, inclusiv a deciziilor Curţii Constituţionale, în Monitorul Oficial.
5. Invitarea tuturor partidelor politice şi autorităţilor guvernamentale să respecte independenţa sistemului judiciar; asumarea angajamentului de a impune sancţiuni disciplinare tuturor membrilor de Guvern sau de partid care subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra instituţiilor judiciare.
6. Numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor partide, în cadrul unui proces transparent şi obiectiv, menit să asigure alegerea unui candidat cu o autoritate, o integritate şi o independenţă de necontestat.
7. Introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului General şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie; un astfel de proces transparent ar trebui să includă depunerea unor candidaturi deschise, fondate pe criterii de experienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie. Totodată, se recomandă abţinerea de la numiri în cursul preşedinţiei interimare.
8. Evitarea acordării de graţieri prezidenţiale în cursul preşedinţiei interimare.
9. Abţinerea de la numirea în posturi de ministru a persoanelor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti în materie de integritate; eliberarea funcţiei de către miniştrii aflaţi într-o astfel de situaţie.
10. Adoptarea unor proceduri clare prin care să se prevadă demisia parlamentarilor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri definitive privind incompatibilitatea sau conflicte de interese ori care au fost condamnaţi definit într-un caz de corupţie la nivel înalt.
În afara acestor solicitări, CE a mai emis o serie de recomandări României.
Următorul raport va fi până la sfârşitul acestui an.
