The Economist: Fără zarzavaturi olandeze, vă rugăm, suntem români

Cumpărarea de alimente este mai distractivă atunci când preşedintele României, Traian Băsescu, se află prin preajmă. 'Cred că este bine să nu cumpărăm zarzavaturi olandeze', a declarat preşedintele Băsescu weekend-ul trecut, la ieşirea dintr-un supermarket din Bucureşti. El a mai spus că preferă produsele turceşti şi spaniole, aminteşte publicaţia britanică The Economist într-un articol dat publicităţii miercuri.

Dar ce au făcut bieţii castraveţii şi salata din Olanda de au atras mânia preşedintelui? Răspunsul îl găsim întorcându-ne în luna septembrie a acestui an, când Olanda s-a împotrivit admiterii României (şi Bulgariei) în spaţiul Schengen, considerând că aceste state nu fac destul pentru combaterea corupţiei.

Căutând să se răzbune, autorităţile române şi-au îndreptat atenţia împotriva celui mai renumit produs exportat de Olanda: lalelele. Astfel, mai multe camioane olandeze încărcate cu flori au fost oprite la intrarea pe teritoriul României sub pretextul unor controale sanitare. Restricţia a fost ridicată câteva zile mai târziu când era evident că doar o scădere uşoară a exportului de lalele al Olandei nu va fi de ajuns pentru a determina această ţară să-şi schimbe poziţia. Dar noile remarci ale preşedintelui Băsescu arată că am putea asista la o nouă etapă a diplomaţiei boicotului, comentează sursa citată.

Dar este puţin probabil ca acest demers să aibă mai mult succes. Olanda doreşte să vadă reformat sistemul judiciar al României pe care-l consideră corupt, argumentând că dacă statele Uniunii Europene vor ceda în problema Schengen vor pierde orice pârghie de influenţă pe care o mai au faţă de România. Trebuie menţionat şi faptul că premierul liberal olandez, Mark Rutte, are nevoie în Parlament de partidului condus de Geert Wilders, care se manifestă împotriva imigraţiei şi este chiar tot mai antieuropean.

Toate încercările României de a convinge Olanda au eşuat, cea mai recentă fiind cea de la reuniunea de marţi a miniştrilor afacerilor interne din statele UE. În plus, declaraţiile recente ale preşedintelui Băsescu nu au fost de niciun ajutor. 'Aici nu este vorba despre zarzavaturi, ci despre corupţie', a spus Gerd Leers, ministrul olandez al imigraţiei. 'Sper ca preşedintele să respecte piaţa internă europeană, altfel am putea să mai găsim un motiv pentru a considera că România nu trebuie să facă parte din spaţiul Schengen', a adăugat el.

Poate că olandezii au dreptate, însă românii se simt marginalizaţi. Un sondaj recent arată că 60% dintre ei cred că ţara lor merită să facă parte din Schengen şi 22% se tem că o nouă amânare va dăuna imaginii României. Aproape jumătate dintre români văd corupţia ca fiind principala cauză a acestei amânări şi numai 12% dau vina pe politicieni.

Dintre cei chestionaţi, 11% cred că problema o reprezintă populaţia romă. Anul trecut, Franţa a cerut amânarea aderării României la spaţiul Schengen după ce a expluzat sute de romi în urma unei acţiuni controversate împotriva străinilor instalaţi ilegal pe teritoriul său.

În decembrie 2010, Franţa împreună cu Germania s-au declarat împotriva extinderii 'premature' a spaţiului Schengen, până când se vor lua măsuri împotriva corupţiei'. Totuşi, aceste două state au acceptat mai târziu un compromis ce presupune integrarea într-o primă etapă a frontierelor aeriene şi maritime, ulterior urmând să fie integrate şi cele terestre.

În acest moment, singura modalitate prin care România poate să iasă din această situaţie este să adopte măsuri hotărâte de combatere a corupţiei. Dar până atunci, producătorii de roşii turci şi spanioli îşi vor freca mâinile de bucurie, conchide sursa citată.