Ţările europene resping apelul lui Trump de a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz

Ţările europene au exclus trimiterea de nave de război în Strâmtoarea Ormuz, în ciuda ameninţărilor lui Donald Trump că NATO se confruntă cu „un viitor foarte rău” dacă membrii nu vor ajuta la redeschiderea acestei căi navigabile vitale.

Germania a exclus participarea la orice activitate militară, inclusiv la eforturi de redeschidere a strâmtorii.

„Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a declarat ministrul Apărării al ţării, Boris Pistorius.

„Ce se aşteaptă Donald Trump de la câteva fregate europene în Strâmtoarea Ormuz, pe care puternica marină americană nu le poate gestiona singură? Aceasta este întrebarea pe care mi-o pun”, a spus Pistorius, citat de The Guardian.

Un purtător de cuvânt al cancelarului german, Friedrich Merz, a declarat luni că NATO este „o alianţă pentru apărarea teritoriului”, iar acest mandat lipseşte.

Keir Starmer a spus că Regatul Unit nu va fi „atras într-un război mai larg”, dar că lucrează la „un plan viabil”.

„În cele din urmă, trebuie să redeschidem Strâmtoarea Ormuz pentru a asigura stabilitatea pe piaţa [petrolului]. Aceasta nu este o sarcină simplă”, a spus prim-ministrul.

El nu a exclus nicio formă de acţiune, dar a spus că aceasta ar trebui să fie convenită de „cât mai mulţi parteneri posibil”.

Politicienii europeni au subliniat eforturile diplomatice pentru redeschiderea strâmtorii, prin care trecea aproximativ o cincime din petrolul lumii şi gazul fosil lichefiat până la închiderea sa efectivă de către Iran.

Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a declarat luni că „diplomaţia trebuie să prevaleze” şi că ţara sa nu este implicată în nicio misiune navală care ar putea fi extinsă în zonă. El şi-a exprimat îndoiala cu privire la extinderea mandatului misiunilor existente ale UE în Marea Roşie până la Strâmtoarea Ormuz, „deoarece acestea sunt misiuni anti-piraterie şi defensive”.

Poziţia adoptată de cele trei mari ţări europene a fost remarcabilă deoarece acestea au evitat să îl critice pe Trump pentru decizia sa, alături de Israel, de a ataca Iranul în urmă cu 16 zile. La scurt timp după primele lovituri, preşedintele SUA a spus că obiectivul campaniei militare era schimbarea regimului, dar războiul s-a transformat de atunci într-un conflict regional mai amplu, provocând creşterea vertiginoasă a preţurilor la energie.

Australia, Franţa şi Japonia au spus că nu au planuri de a trimite nave de război.

Trump a cerut altor ţări să intre în război trimiţând nave în strâmtoare pentru a proteja vasele comerciale şi pentru a debloca transporturile de petrol.

Ridicând presiunea, el a declarat într-un interviu acordat Financial Times: „Este doar potrivit ca cei care beneficiază de strâmtoare să ajute la asigurarea faptului că nimic rău nu se întâmplă acolo. Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO.”

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene au purtat luni discuţii despre opţiunile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, dar au rămas divizaţi în privinţa extinderii mandatului micii lor misiuni navale din Marea Roşie, o idee care circula înainte de apelul lui Trump pentru ajutor.

Grecia, care asigură sediul operaţiunii Aspides, a declarat de asemenea luni că nu se va implica în nicio operaţiune militară în strâmtoare.

Israelul a declarat luni că a lansat „un val de lovituri pe scară largă care vizează infrastructura” din Teheran, Shiraz şi Tabriz.

De asemenea, a susţinut că loviturile din timpul nopţii au distrus un avion folosit de liderul suprem ucis al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, pe aeroportul Mehrabad din Teheran. Potrivit oficialilor israelieni, avionul fusese folosit de personalităţi politice şi militare iraniene de rang înalt pentru deplasări interne şi internaţionale, precum şi pentru coordonare cu state partenere.

Un purtător de cuvânt al armatei israeliene, Nadav Shoshani, le-a spus reporterilor că există planuri operaţionale detaliate pentru următoarele trei săptămâni, precum şi planuri suplimentare pentru o perioadă mai îndepărtată.

„Vrem să ne asigurăm că acest regim este cât mai slăbit posibil şi că degradăm toate capacităţile lor, toate părţile şi toate ramurile aparatului lor de securitate”, a declarat locotenent-colonelul.

Conflictul se resimte din ce în ce mai mult în întregul Golf. Operaţiunile de încărcare a petrolului au fost suspendate în portul Fujairah din Emiratele Arabe Unite după ce un atac cu dronă a provocat un incendiu. Fujairah, situat în Golful Oman chiar în afara strâmtorii Hormuz, este punctul de ieşire pentru aproximativ un milion de barili de ţiţei pe zi – aproximativ 1% din cererea globală. Echipele de apărare civilă lucrau pentru a controla incendiul, au declarat oficialii, adăugând că nu au fost raportate victime.

Un incident separat legat de o dronă în apropierea aeroportului din Dubai a incendiat un rezervor de combustibil şi a perturbat temporar zborurile.

Sirenele de raid aerian au sunat, de asemenea, în centrul Israelului după ce Iranul a lansat o rachetă care a fost interceptată, resturile căzând în apropiere de Tel Aviv. Explozii puternice au fost auzite deasupra Oraşului Vechi din Ierusalim.

Într-un mesaj publicat luni dimineaţă pe Telegram, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a respins ideea că Teheranul ar căuta un armistiţiu.

„Refuzul nostru de a accepta un armistiţiu nu înseamnă că vrem război. Dar de această dată războiul trebuie să se încheie într-un mod în care duşmanii noştri să nu se mai gândească niciodată să repete aceste atacuri sau această agresiune”, a spus el.

Israelul şi-a extins operaţiunile terestre în sudul Libanului, mutând trupe în ceea ce a numit „noi locaţii” în cadrul operaţiunilor sale împotriva Hezbollah.

Desfăşurarea urmează unui baraj de rachete lansat asupra Israelului de gruparea susţinută de Iran la începutul acestei luni. Potrivit rapoartelor, cel puţin 850 de persoane au fost ucise în Liban, inclusiv peste 100 de copii.