SUA desemnează ramuri ale Frăţiei Musulmane din Egipt, Iordania şi Liban drept grupări "teroriste"

Statele Unite au desemnat marţi trei ramuri din Orientul Mijlociu ale Frăţiei Musulmane drept organizaţii teroriste, o măsură care este probabil să fie salutată de unele guverne din regiune, dar criticată de altele, care consideră gruparea o mişcare politică, mai degrabă decât o organizaţie armată, transmite Middle East Eye.

Departamentele Trezoreriei şi de Stat ale SUA au declarat că impun sancţiuni ramurilor egipteană, iordaniană şi libaneză ale Frăţiei Musulmane, susţinând că aceste grupuri reprezintă o ameninţare la adresa intereselor SUA.

Departamentul de Stat a desemnat ramura libaneză drept „organizaţie teroristă străină” (FTO), cea mai severă clasificare prevăzută de legislaţia americană, care incriminează furnizarea oricărui sprijin material către grup.

Separat, Departamentul Trezoreriei a inclus ramurile iordaniană şi egipteană pe lista „teroriştilor globali special desemnaţi”, acuzându-le că oferă sprijin Hamasului.

„Aceste desemnări reflectă acţiunile iniţiale ale unui efort continuu şi susţinut de a contracara violenţa şi destabilizarea capitolelor Frăţiei Musulmane oriunde au loc”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio într-un comunicat, adăugând că Washingtonul va „folosi toate instrumentele disponibile” pentru a tăia accesul grupurilor la resurse.

Desemnările fac ilegală furnizarea de sprijin material către aceste grupuri. De asemenea, ele interzic în mare măsură actualilor şi foştilor membri să intre în SUA şi impun sancţiuni economice menite să le blocheze fluxurile de venituri.

Desemnările urmează unui ordin executiv semnat anul trecut de preşedintele Donald Trump, care le-a cerut lui Rubio şi secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să stabilească cea mai bună modalitate de a sancţiona organizaţiile afiliate Frăţiei Musulmane.

Oficialii americani au acuzat de mult timp Frăţia şi ramurile sale că se angajează în violenţă sau o sprijină, o acuzaţie pe care gruparea a negat-o în mod repetat.

Decizia de marţi vine la ani după ce Trump a început pentru prima dată să pledeze pentru vizarea acestei mişcări.

Se pare că Trump a început să insiste serios asupra acestei măsuri după ce s-a întâlnit cu preşedintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi la Casa Albă, în primăvara anului 2019, potrivit unui reportaj al New York Times.

Cu toate acestea, Departamentul Apărării, personalul de securitate naţională de carieră, avocaţii guvernamentali şi oficialii diplomatici au ridicat obiecţii de natură juridică şi de politică publică.

Anul trecut, guvernatorii republicani din Texas şi Florida au trecut la reprimarea principalului grup pentru drepturi civile musulmane din SUA.

Ambele state au desemnat Consiliul pentru Relaţii Americano-Islamice (Cair), alături de Frăţia Musulmană, drept grupare „teroristă”.

Cair, care neagă legături cu Frăţia Musulmană, i-a dat ulterior în judecată ca răspuns.

Ce este Frăţia Musulmană?

Fondată în 1928 în Egipt, Frăţia Musulmană este una dintre cele mai mari şi mai cunoscute mişcări islamice din lume.

A fost înfiinţată în opoziţie faţă de dominaţia colonială britanică, iar liderii săi au afirmat constant că organizaţia renunţă la violenţă şi funcţionează ca o mişcare politică şi socială.

După ce a operat în secret mai mulţi ani, a fost scoasă în afara legii şi atacată de conducători arabi naţionalişti precum preşedintele egiptean Gamal Abdel Nasser şi Hafez al-Assad din Siria. Cu toate acestea, Frăţia Musulmană a câştigat popularitate în anii 1970 şi 1980, pe măsură ce guvernele seculare şi autoritare promovau modernizarea şi agendele occidentale.

În urma revoltelor Primăverii Arabe din 2011, popularitatea sa a explodat, pe măsură ce protestatarii au ieşit în stradă pentru a răsturna conducători autocraţi.

În 2012, Mohamed Morsi, personalitate de rang înalt a Frăţiei Musulmane din Egipt, a câştigat ceea ce este considerat pe scară largă drept prima şi singura alegere prezidenţială liberă a ţării. El a fost înlăturat un an mai târziu printr-o lovitură de stat militară şi a murit în detenţie în 2019.

Tensiunile legate de grup au culminat cu o ruptură între puteri regionale precum Turcia, Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite. EAU şi Arabia Saudită au condus o blocadă împotriva Qatarului şi au purtat războaie prin intermediari cu Turcia în ţări precum Libia.

Arabia Saudită, EAU şi Bahrain au interzis Frăţia Musulmană. Iordania a interzis organizaţia în aprilie, se presupune sub presiunea Arabiei Saudite, EAU şi Israelului.

Mai recent, statele din Golf au încercat să refacă relaţiile, însă Frăţia Musulmană rămâne un punct de dispută în regiune. Mulţi autocraţi şi monarhii consideră gruparea o ameninţare la adresa puterii lor.

În Tunisia, partidul Ennahda, care este afiliat Frăţiei Musulmane, a fost hărţuit, iar conducerea sa a fost arestată.

Preşedintele Kais Saied, ales democratic, şi-a consolidat puterea în propriile mâini, a închis parlamentul şi a epurat ţara de opozanţi politici, atât seculari, cât şi islamişti.

În alte zone însă, aliaţii SUA au colaborat cu guverne sprijinite de partide locale considerate apropiate de Frăţia Musulmană.

De la preluarea mandatului, Trump nu a arătat nicio reţinere în a lucra cu lideri care se declară islamişti, precum preşedintele sirian Ahmed al-Sharaa, care a petrecut aproximativ cinci ani într-o închisoare din SUA după ce a călătorit în Irak pentru a respinge invazia americană din 2003.

Sharaa a continuat să fondeze Frontul al-Nusra, ramura siriană a Al-Qaeda. El a fost eliminat oficial de pe lista teroristă a SUA abia în noiembrie, înaintea vizitei sale la Casa Albă.