SUA - Curtea Supremă pare hotărâtă să nu voteze scoaterea lui Trump de pe buletinele de vot din Colorado

Curtea Supremă pare pregătită să respingă încercările de a-l elimina pe fostul preşedinte Donald Trump de pe buletinul de vot din 2024, judecătorii conservatori şi liberali fiind aparent de acord într-un caz care îi plasează în centrul alegerilor prezidenţiale.

O decizie definitivă în favoarea lui Trump, principalul candidat republican la preşedinţie, ar pune capăt în mare măsură eforturilor din Colorado, Maine şi din alte state, menite să împiedice ca numele său să apară pe buletinul de vot.

Judecătorii ar putea acţiona rapid, posibil până la Super Tuesday, pe 5 martie, când Colorado, Maine şi alte 13 state vor organiza alegerile primare.

Judecătorii conservatori şi liberali deopotrivă s-au întrebat joi, în timpul pledoariilor, dacă Trump poate fi descalificat pentru a candida din nou ca preşedinte din cauza eforturilor sale de a anula înfrângerea suferită în alegerile din 2020 în faţa democratului Joe Biden, care s-a încheiat cu pătrunderea ilegală din 6 ianuarie 2021 în Capitoliul american.

Principală lor preocupare a fost dacă Congresul trebuie să acţioneze înainte ca statele să poată invoca o prevedere constituţională adoptată după Războiul Civil pentru a-i împiedica pe foştii deţinători de funcţii care "s-au implicat în insurecţie" să mai ocupe o funcţie. Prevederea făcea posibilă blocarea celor care au iscat Războiul Civil american.

Au existat, de asemenea, întrebări cu privire la faptul dacă preşedintele este acoperit de această prevedere.

În prima hotărâre de acest fel, Curtea Supremă din Colorado a decis ca prevederea, secţiunea 3 a celui de-al 14-lea amendament, poate fi aplicată lui Trump, despre care instanţa a considerat că a incitat la atacul de la Capitoliu.

Dar, la o Curte Supremă care preferă să evite cazurile în care este arbitrul final al unei dispute politice, judecătorii au părut să caute o hotărâre de consens, iar problema acţiunii Congresului a părut să atragă cel mai mult sprijin.

Judecătoarea Elena Kagan s-a numărat printre mai mulţi judecători care au vrut să ştie "de ce un singur stat ar trebui să decidă cine ajunge preşedinte al Statelor Unite".

Candidatura prezidenţială a lui Trump atârnă în balanţă într-un caz la Curtea Supremă care a deschis un nou teren juridic.

Opt dintre cei nouă judecători au sugerat că sunt deschişi la cel puţin unele dintre argumentele prezentate de Jonathan Mitchell, avocatul lui Trump la Curtea Supremă.

Trump ar putea câştiga procesul său dacă instanţa consideră convingător doar unul dintre aceste argumente.

Judecătoarea Sonia Sotomayor a părut cea mai sceptică faţă de argumentele lui Mitchell, deşi şi ea ar putea să nu voteze pentru a confirma hotărârea din Colorado care a constatat că Trump "s-a implicat în insurecţie" şi că nu este eligibil pentru a fi preşedinte.

Avocatul Jason Murray, care îi reprezintă pe "alegătorii" din Colorado, a insistat asupra faptului că Trump a incitat la atacul de la Capitoliu pentru a împiedica predarea paşnică a puterii "pentru prima dată în istorie".

Mitchell a susţinut că revolta de la Capitoliu nu a fost o insurecţie şi, chiar dacă ar fi fost, Trump nu a participat direct. Niciunul dintre cei reţinuţi sau condamnaţi în evenimentele din 6 ianuarie nu a fost acuzat de insurecţie.

Trump, vorbind cu reporterii după proces, a calificat pledoaria de la Curtea Supremă drept "un lucru frumos de urmărit în multe privinţe", chiar dacă s-a plâns de faptul că a fost intentat acest caz.

"Sper că democraţia din această ţară va continua", a declarat el reporterilor la clubul său Mar-a-Lago din Florida.

Trump ar putea reveni în faţa Curţii Supreme în câteva zile pentru a solicita o ordonanţă de urgenţă care să menţină în aşteptare procesul său de subversiune electorală, astfel încât să poată face apel la hotărârile instanţelor inferioare care au stabilit că nu este imun la acuzaţiile penale.

Această problemă a avut o scurtă expunere joi, când judecătorul Brett Kavanaugh a declarat că o abordare mai solidă din punct de vedere juridic pentru a descalifica pe cineva din funcţie se găseşte într-o lege penală federală împotriva insurecţiei.

O persoană urmărită penal pentru insurecţie "dacă este condamnată, ar putea fi sau va fi descalificată" din funcţie, a spus Kavanaugh.

Mitchell a fost de acord, dar cu o precizare, cererea de imunitate a lui Trump. "Deci nu am admite că poate fi urmărit penal pentru ceea ce a făcut pe 6 ianuarie", a spus Mitchell.

Schimbul de replici a fost în mare parte ipotetic, deoarece, în timp ce Trump se confrunta cu acuzaţii penale legate de 6 ianuarie, el nu a fost acuzat de insurecţie.

Judecătorii au ascultat mai mult de două ore de argumente încărcate de istorie în primul lor caz care a luat în considerare Secţiunea 3 a celui de-al 14-lea amendament.

Judecătorul-şef John Roberts s-a îngrijorat că o decizie împotriva lui Trump ar putea determina eforturi de descalificare a altor candidaţi, "şi cu siguranţă unele dintre acestea vor reuşi".

Avocaţii lui Trump susţin că amendamentul nu poate fi folosit pentru a-l ţine pe Trump în afara buletinului de vot din mai multe motive.

În primul rând, ei susţin că revolta din 6 ianuarie nu a fost o insurecţie şi, chiar dacă ar fi fost, Trump nu a mers la Capitoliu şi nici nu s-a alăturat protestatarilor. Formularea amendamentului exclude, de asemenea, preşedinţia şi candidaţii care candidează la preşedinţie, spun ei.

Chiar dacă se înşeală cu privire la toate acestea, ei susţin că Congresul trebuie să adopte o lege pentru a revigora Secţiunea 3.