SUA ar fi fost anunţată despre atacul israelian asupra câmpului gazifer Pars Sud [WSJ]

Israelul a lovit miercuri „bijuteria coroanei” industriei energetice a Iranului — uriaşul câmp de gaze Pars Sud, pe care Iranul îl împarte cu Qatarul şi care este de departe cel mai mare din lume. Potrivit The Wall Street Journal, Iranul a ripostat cu două atacuri asupra unui important hub de gaze din Qatar, chiar peste Golf, şi cu un baraj de rachete lansat asupra capitalei Arabiei Saudite, Riad, cu resturi care au căzut în apropierea unei rafinării.

Israelul şi Iranul loviseră deja instalaţii energetice pe parcursul războiului de aproape trei săptămâni, însă atacurile de miercuri au vizat unele dintre cele mai importante noduri din lume şi au ridicat perspectiva unor lovituri reciproce asupra instalaţiilor de petrol şi gaze. Deja, conflictul a închis efectiv Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic de trecere între Golful Persic şi restul lumii, prin care în mod normal tranzitează aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol şi gaze naturale lichefiate.

Atacul Israelului a avut ca scop reducerea unei surse importante de venit pentru Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice, grupul însărcinat cu apărarea regimului iranian împotriva ameninţărilor interne şi externe, au declarat persoane familiarizate cu situaţia. Acesta a jucat un rol esenţial în reprimarea violentă a protestelor din ianuarie, soldate cu aproximativ 7.000 de morţi, potrivit organizaţiilor pentru drepturile omului.

Statele Unite, care anterior promiseseră să limiteze atacurile asupra infrastructurii energetice a Iranului, au fost informate din timp despre plan şi nu au avut obiecţii, au declarat miercuri oficiali americani şi israelieni.

Preşedintele Trump a aprobat atacul, au spus oficiali americani, pentru a exercita presiune asupra Iranului să deblocheze Strâmtoarea Ormuz. Aceştia au spus că Trump credea că Teheranul a înţeles mesajul şi doreşte să evite noi lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene.

Miercuri seara, Trump a negat că SUA ar fi ştiut în avans despre atacul Israelului asupra Pars Sud.

„Statele Unite nu au ştiut nimic despre acest atac specific” asupra Pars Sud, a spus Trump.

„Din păcate, Iranul nu a ştiut acest lucru sau alte fapte relevante legate de atacul asupra Pars Sud şi a atacat în mod nejustificat şi incorect o parte a instalaţiei de gaze naturale lichefiate din Qatar”, a scris el pe reţelele sociale, referindu-se la loviturile de represalii ale Iranului asupra hub-ului de GNL din Qatar, care a fost lovit o dată miercuri şi din nou joi dimineaţa, ora locală.

„NU VOR MAI FI EFECTUATE ATACURI DE CĂTRE ISRAEL”, a adăugat Trump.

Preşedintele a continuat spunând că, dacă Iranul va lovi din nou hub-ul de gaze din Qatar, SUA „va distruge masiv întregul câmp de gaze Pars Sud cu o forţă şi o putere pe care Iranul nu le-a văzut sau experimentat niciodată”.

Atacul de miercuri a vizat instalaţii care procesează gazul provenit din câmp. Fars News, afiliată Gardienilor Revoluţiei, a raportat explozii la mai multe unităţi din acel complex.

Atacul cu rachete al Iranului, mai târziu miercuri, asupra Ras Laffan, unde Qatarul are instalaţii pentru gazul extras din partea sa a câmpului uriaş, a provocat pagube extinse şi incendii, după ce patru rachete au fost interceptate şi una a trecut. Qatarul este unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate din lume, o substanţă răcită la temperaturi foarte scăzute care poate fi transportată la nivel global.

Qatarul a condamnat atacul drept o escaladare periculoasă şi o ameninţare directă la adresa securităţii sale naţionale.

Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat până aproape de 110 USD pe baril, iar preţurile gazelor în Europa au crescut cu 6% în orele următoare apariţiei veştii. Traderii au inclus în preţ riscul ca Iranul să continue atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf şi să agraveze o criză de aprovizionare care a scos deja milioane de barili de petrol din oferta globală.

„Deschide calea pentru mai multe atacuri asupra infrastructurii din regiune”, a spus Neil Crosby de la compania de intelligence de piaţă Sparta Commodities, cu sediul la Geneva.

Gardienii Revoluţiei au declarat miercuri că rafinăriile, instalaţiile petrochimice şi câmpurile de gaze din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar au devenit ţinte directe şi legitime după atacul israelian asupra Pars Sud. Operatorii au început evacuări pentru locaţiile de pe listă, precum şi pentru alte instalaţii energetice din regiune, ca măsură de precauţie, au spus oficiali din industria petrolieră din Golf.

Atacarea acestor instalaţii ar crea „un nou nivel de impact energetic al acestui război, dincolo de închiderea Strâmtorii Ormuz, deoarece timpul necesar pentru repararea instalaţiilor după avarii ar putea depăşi durata războiului”, a spus Martin Senior, şeful departamentului de stabilire a preţurilor GNL la Argus Media.

Guvernele arabe au fost furioase din cauza atacului Israelului şi a eşecului SUA de a-l preveni, au spus oficiali. Acestea făcuseră presiuni intense asupra administraţiei Trump pentru a opri atacurile SUA şi Israelului asupra infrastructurii energetice iraniene şi acum consideră că au devenit ţinte.

„Ţintirea de către Israel a instalaţiilor legate de câmpul Pars Sud al Iranului, o extensie a North Field al Qatarului, este un pas periculos şi iresponsabil în contextul escaladării militare actuale din regiune”, a declarat Majed Al Ansari, consilier al prim-ministrului Qatarului, pe reţelele sociale.

Emiratele Arabe Unite au declarat că vizarea câmpului reprezintă o ameninţare la adresa securităţii energetice globale.

Preţurile energiei erau deja în creştere după ce Iranul a închis efectiv Strâmtoarea Ormuz pentru a pune presiune pe SUA şi Israel să încheie războiul. Iranul a atacat, de asemenea, instalaţii energetice cheie din Golf, forţând unele să îşi oprească activitatea temporar, inclusiv Ras Laffan din Qatar.

Statele din Golf au avertizat în mod repetat SUA asupra riscului unei escaladări suplimentare într-un sector crucial pentru economiile lor şi pentru economia mondială.

Îngrijorările lor au crescut puternic la începutul lunii martie, când Israelul şi-a extins ţintele pentru a lovi depozite de combustibil şi rafinării din Teheran. SUA i-a transmis atunci Israelului că e nemulţumită de aceste atacuri, cerându-i aliatului să nu le repete fără aprobarea Washingtonului, au declarat oficiali americani la acel moment.

În weekend, SUA a lovit insula Kharg, unde se află principalul terminal de export de petrol al Iranului. Deşi atacul s-a concentrat pe ţinte militare şi a evitat infrastructura energetică, acesta a amplificat îngrijorările statelor din Golf.

Lovitura de miercuri a fost mult mai alarmantă. Atacurile asupra depozitelor de combustibil din capitală au afectat distribuţia locală în Iran. Atacul asupra Pars Sud a vizat direct o sursă esenţială de producţie de gaze. Iranul a oprit livrările de gaze către Irak după atac, iar livrările către Turcia ar putea fi, de asemenea, în pericol.

Aliaţii arabi ai Americii sunt acum furioşi că nu par să aibă nicio influenţă asupra administraţiei Trump, în ciuda investiţiilor considerabile de timp şi bani.

Instalaţia Pars Sud producea 730 de milioane de metri cubi de gaz pe zi, aproape de cererea zilnică medie a Uniunii Europene, a spus Senior. Gazul produs acolo alimentează în principal consumatorii interni din Iran, precum producătorii de energie electrică şi de îngrăşăminte.

Reducerea livrărilor de gaze către Turcia ar putea genera un deficit de aprovizionare care să se resimtă pe pieţele globale, a spus Tom Marzec-Manser de la firma de consultanţă energetică Wood Mackenzie. Dacă acest flux se opreşte, Turcia ar putea fi nevoită să îl înlocuiască prin achiziţii suplimentare de gaz din Rusia sau prin licitarea pentru cargouri de gaze naturale lichefiate.

Statele din Golf se confruntă deja cu reduceri fără precedent ale producţiei pe măsură ce războiul intră în a treia săptămână. JPMorgan estimează că reducerile de aprovizionare cu petrol şi produse petroliere ar putea ajunge la 12 milioane de barili pe zi până la sfârşitul săptămânii, adică peste 10% din cererea globală zilnică.

„Într-un mediu în care oferta globală este deja mai mică cu aproape 7 milioane de barili pe zi, singura modalitate prin care piaţa se poate reechilibra este printr-o reducere comparabilă a consumului”, a spus Natasha Kaneva, analist la JPMorgan.