Stilul de viaţă – un factor important în provocarea bolilor

Pe lângă cele şapte emoţii, medicina tradiţională chineză ne învaţă că o dietă nepotrivită, traumele, un stil de viaţă dezechilibrat, paraziţii, toxinele, o constituţie slabă, malnutriţia, muşcăturile de animale sau insecte, intoxicaţia alimentară şi faptele neconforme cu morala sunt doar câteva elemente ce pot provoca boala. Din această înşiruire faptele neconforme cu morala, stilul de viaţă şi dieta sunt factorii cei mai importanţi.

Fapte neconforme cu morala

Medicina tradiţională chineză susţine că atunci când cineva săvârşeşte fapte lipsite de moralitate, acestea se vor întoarce împotriva sa sub formă de boală sau alte încercări. Mecanismul ce stă la baza acestui principiu nu este de loc simplu, dar este real. La originea păcatelor se află egoismul, iar preceptele morale urmăresc tocmai înlăturarea răului care apare datorită punerii sinelui personal pe primul plan. Se spune că vina fiecăruia se află undeva în trecut şi că trebuie să o ispăşeşti.

Stiluri de viaţă

Factorii care conduc la un stil de viaţă dezechilibrat includ viaţa sexuală, activitatea fizică şi psihică excesivă, lipsa de activitate, somnul inadecvat şi lipsa de exerciţiu.

Sexualitatea

Activitatea sexuală (cunoscută în mod tradiţional de către chinezi drept "afacerile din dormitor"), când este în exces devine dăunătoare pentru sănătate, pentru că epuizează „esenţa” rinichiului. Rezultatele acestei epuizări includ dureri de spate, ameţeală, lipsă de energie, semne premature de vârstă, probleme dentare, tinitus, pierderea auzului şi pierderea vederii. Activitatea sexuală excesivă, în acest cadru, se referă în mod specific la ejaculare şi orgasm. Stimularea sexuală periodică neînsoţită de ejaculare promovează de fapt, vigoarea tinerească.

Activitatea fizică

Lipsa de activitate fizică duce la o stagnare a energiei şi circulaţiei sanguine. Acest proces la rândul său, duce la reducerea funcţionarii sistemelor de organe. Reducerea funcţionarii sistemelor de organe induce oboseală, imunitate scăzută, circulaţie proastă, umezeală, precum şi o hipo-funcţionare a proceselor corporale.

În societatea de astăzi, hiperactivitatea este o problemă la fel de comună ca şi lipsa de activitate fizică. În zilele de azi, realizăm în zile sau ore ceea ce ne-ar fi luat înainte ani; această accelerare creează epuizare, sau deficit de căldură. Deficitul de căldură se manifestă prin transpiraţii nocturne, insomnie, epuizare însoţită de nelinişte, o senzaţie de arsură în palme sau tălpi şi o imunitate scăzută. Stresul cauzat de surmenaj este o cauză majoră pentru hipertensiune arterială, boli de inimă, precum şi a altor maladii debilitante.

În condiţii normale energia întrebuinţată în desfăşurarea activităţilor de zi cu zi este uşor de regenerat printr-o dietă adecvată şi odihnă. Totuşi activitatea intensă continuă (de exemplu, ore lungi lucrate peste program timp de luni de zile, sau fără odihnă adecvată) duce la o incapacitate fizică de a restabili energia. În acest caz, organismul este forţat să recurgă la rezervele proprii de esenţă, ceea ce creează în cele din urmă un deficit de căldură.

Surmenajul există în una dintre cele trei forme: surmenaj mental, fizic şi exerciţii fizice excesive. Surmenajul mental implică orele lungi de lucru, de multe ori realizate într-un spaţiu restrâns în condiţii de stres şi termene nerezonabile. Această stare, de asemenea, conduce la mese sărite, luate cu întârziere sau neregulate care contribuie la deficienţe de energie şi yin. Surmenajul fizic duce la epuizarea energiei, ceea ce contribuie la deficienţe de sânge şi yin. Exerciţiile excesive epuizează energia, sângele, yin şi esenţa. Diferitele poziţii şi mişcări beneficiază sau rănesc organe specifice.

Şezutul, care este asociat ca organ cu splina, moderat este benefic. În exces însă, cauzează digestie proastă, asimilare slabă şi umflarea ganglionilor limfatici din abdomen, şolduri şi coapse. Statul în picioare în exces răneşte rinichii, ceea ce duce la dureri lombare de spate şi urinare frecventă. Mersul pe jos în exces poate epuiza ficatul. Cititul peste măsură, sau utilizarea excesivă a ochilor, aduce daune inimii şi provoacă insomnie sau somn agitat. Statul în poziţie culcată în exces răneşte plămâni şi duce la dificultăţi de respiraţie, acumulare de flegma pulmonară, şi agravează condiţiile pulmonare existente (cum ar fi bronşita sau astm bronşic).

Alţi factori - bioritmul

Lesley Tierra în cartea sa "Tratează-te cu plante medicinale chinezeşti" citează credinţa medicinei antice chineze, careafirmă că trupul nostru se conformează unui ciclu bioritmic specific, ca atare, există momente optime în timpul unei zile pentru desfăşurarea unei activităţi specifice. Energia circulă prin canale, după o ordine bine definită. Fiecare dintre cele 12 organe principale este încărcat cu energie în perioade de câte 2 ore, rotaţia completă făcându-se în 24 de ore. Diagrama bioritmului chinezesc, prezentată mai jos, arată corelatia dintre fluxul de energie prin canalele legate de organele principale şi timpul corespunzător din zi:

Intervalul orar Organul activ:

11 AM – 1 PM Inima

1 PM – 3 PM Intestinul subţire

3 PM – 5 PM Vezica urinară

5 PM – 7 PM Rinichii

7 PM – 9 PM Pericardul

9 PM – 11 PM Triplul Arzător sau Cele Trei Focare (partea superioară - distribuitor al esenţei inimii şi plămânilor; mijlocul - splina şi stomacul; partea inferioară - canalul de drenaj prin care rinichii şi vezica urinară excretă reziduurile)

11 PM – 1 AM Vezica biliară

1 AM - 3 AM Ficatul

3 AM – 5 AM Plămânii

5 AM - 7AM Intestinul gros

7 AM - 9 AM Stomacul

9 AM – 11 AM Splina

Aşa cum s-a menţionat mai sus, anumite activităţi sunt conectate cu anumite momente din zi.

De exemplu, potrivit acestui sistem, un mic dejun hrănitor ar trebui să fie consumat între 7 AM şi 9 AM, perioada cea mai potrivită pentru activitatea stomacului. De asemenea somnul între 23 PM şi 3 AM are cea mai mare putere de regenerare, deoarece este timpul asociat cu elementul lemn (11 PM - 3 AM) când ficatul se curăţă şi sângele se reface.

În mod similar, anumite dezechilibre şi slăbiciuni în organism sunt predispuse să apăra la anumite ore din zi, ca atare, graficul de mai sus poate fi folosit ca un instrument util de diagnosticare. Simptomele pot indica de cele mai multe ori, organul cu probleme dacă se ia în consideraţie şi orarul organelor. De exemplu, este comun pentru persoanele cu energia rinichilor slabă să devină foarte obosiţi după-amiaza târziu, între 3 PM şi 7 PM (timpul de apă). De asemenea, persoanele cu boli pulmonare de multe ori se trezesc între 3 AM şi 5 AM, cu dificultăţi de respiraţie şi nu mai pot merge înapoi la culcare.