Spionii ruşi recâştigă teren în Europa
"Amorţite" după prăbuşirea Uniunii Sovietice, serviciile ruseşti de spionaj extern - SVR, care i-a succedat direcţiei nr.1 a KGB-ului sovietic - şi-au amplificat din nou activitatea după preluarea puterii de către Vladimir Putin, fost agent KGB. Potrivit experţilor, nivelul spionajului rus în Europa l-a atins chiar pe cel din timpul războiului rece, notează vineri cotidianul francez Le Figaro.
Spionajul rusesc este activ în special în fostele republici sovietice, mai ales în cele care se îndreaptă spre Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi Uniunea Europeană (UE). "În Georgia, de exemplu, oameni ai KGB-ului au fost infiltraţi în structurile de securitate ale aceste ţări, iar în Ucraina şi în Belarus penetrarea serviciilor secrete ruseşti este şi mai profundă: KGB-urile locale se află sub controlul Moscovei", declară, pentru Le Figaro, un diplomat aflat la post în această regiune.
Afacerile legate de spionaj marchează viaţa politică regională. În 2008, Herman Simm, un înalt funcţionar estonian a fost arestat la Tallinn pentru spionaj în favoarea Rusiei.
Deschiderea rapidă a UE şi NATO în faţa fostelor ţări ale Europei de Est i-au oferit Rusiei oportunitatea unică de a se reinfiltra. Reţelele "adormite" au fost reactivate. În Polonia, biroul SVR a fost instalat chiar în faţa Ministerului de Externe al ţării. În Bulgaria, pe fondul crizei politice, guvernul a reabilitat foşti demnitari ai serviciilor secrete din perioada comunistă. Într-un raport recent, serviciile de securitate ceheşti estimează că Rusia întreţine cea mai activă reţea de spionaj din ţară.
Însă, această "reaprindere a flăcării" spionajului rusesc vizează de asemenea Europa Occidentală şi SUA, continuă Le Figaro. La Bruxelles, unde se află sediile UE, NATO şi Agenţiei Europene de Apărare (EDA), mai mulţi funcţionari europeni originari din ţări din Est, în special din Ungaria şi Bulgaria, au fost recent îndepărtaţi în mod discret, în condiţiile în care ei lucrau pentru Rusia, dezvăluie un diplomat european.
În 2010, Direcţia Centrală pentru Informaţii Interne (DCRI) a Franţei s-a alarmat în legătură cu proiectul de construcţie - suspendat de atunci - a unei catedrale ortodoxe ruseşti pe cheiul Branly, de unde ar fi putut fi monitorizate anexele Palatului Elysee. La acea dată, un responsabil al DCRI a confirmat pentru le Figaro că serviciile de securitate ruseşti prezente în Franţa erau la fel de active ca în 1985.
În iunie 2010, zece spioni ruşi care se infiltraseră în anturajul lui Obama au fost arestaţi. Serviciile secrete occidentale, care şi-au centrat în prezent eforturile pe Al-Qaeda şi pe lupta antiteroristă, ar fi mai puţin pregătite pentru a face faţă acestor ofensive clandestine.
"Dopate" prin relansarea finanţărilor în domeniul apărării, serviciile ruseşti de spionaj extern se interesează mai ales de armament, tehnică spaţială, aeronautică sau nucleară. "Ele au conservat o adevărate abilitate în ceea ce priveşte interceptările electronice", explică un specialist.
De ceva timp, activitatea serviciilor ruseşti de spionaj a fost întărită prin trimiterea de submarine ruseşti în Mediterana. SVR spionează şi activităţile opozanţilor din Caucaz. Spionajul rus se foloseşte în scopuri strategice şi de minorităţile ruseşti din fostele republici sovietice.
Nu în ultimul rând, SVR este acuzat că a resuscitat o fostă practică stalinistă de 'lichidare' a 'duşmanilor' din străinătate ai regimului politic de la Moscova. Asasinarea fostului agent KGB, Aleksandr Litvinenko, otrăvit cu poloniu la Londra, în 2006, nu a fost elucidată nici la această oră.
Experţii mai constată o întărire a influenţei SVR în Azerbaidjan şi Kazahstan. Serviciile ruseşti încearcă să facă breşe inclusiv în Vietnam şi Malayezia.
Cu toate acestea, exceptând fostele republici sovietice, spionajul extern rusesc nu a atins ritmul pe care-l avea în perioada sovietică. 'În epocă, regimul era organizat în jurul KGB. Nu este cazul astăzi', conchide Thomas Gomart, specialist al Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI).
