"Şocant! Ceea ce decide Înalta Curte a devenit act de îndumnezeire" – Danileţ, revoltat după ce ÎCCJ a pronunţat o decizie care va arunca în aer sute de dosare

Decizia Înaltei Curţi care a hotărât că poliţiştii judiciari din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) au dreptul să facă acte de urmărire penală doar în dosare cu poliţişti, jandarmi sau pompieri, adică angajaţi ai Ministerului de Interne, este una şocantă, a declarat fostul judecător Cristi Danileţ într-un interviu acordat Epoch Times.

Potrivit magistratului, decizia ÎCCJ, care poate dinamita sute de dosare de corupţie, căci actele de urmărire penală efectuate de poliţiştii DGA vor fi anulate, nu este, din păcate, un incident sau ceva izolat. De ani de zile, la Înalta Curte apar schimbări de jurisprudenţă care duc la anularea unor dosare, la schimbări de încadrare juridică, a punctat Danileţ.

„Decizia este şocantă, de-a dreptul, şocantă! Practic se răstoarnă o practică încetăţenită. Sigur că aşteptăm motivarea să vedem de ce acum 5 ani soluţia era într-un fel şi acum este în alt fel”, a declarat Danileţ, în condiţiile în care în urmă cu cinci ani, sesizată de Curtea de Apel Iaşi, ÎCCJ a decis că lucrătorii Poliţiei Judiciare din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie pot efectua acte de cercetare penală.

„Lumea trebuie să înţeleagă că lucrurile astea nu se pot întâmpla aşa peste noapte, că aici vorbim de zeci, chiar sute de dosare care au fost lucrate cu agenţii şi ofiţerii de la DGA. Şi în baza deciziei anterioare de acum cinci ani, aceste anchete au fost considerate ca fiind valabile din punct de vedere procedural. Şi acum să spui astăzi că aceste anchete nu mai sunt valabile înseamnă că sunt probe care se vor anula din aceste dosare.

Şi eu am avut dosar cu grefierul urmărit de procurori prin intermediul poliţiştilor de la DGA. Şi s-a finalizat cu o condamnare. Dar dacă astăzi ar fi fost pe rol, ar fi trebuit să anulez probele făcute cu DGA, adică interceptări, filaje, percheziţii. Deci o activitate foarte importantă în domeniul penal.

Trebuie explicat ce se întâmplă, de ce apar schimbările astea de jurisprudenţă la Înalta Curte. De fapt, la Înalta Curte de vreo trei ani de zile apar schimbări de jurisprudenţă care efectiv răstoarnă, duc la anularea unor dosare, duc la schimbări de încadrare juridică, cum a fost cea cu Mario Iorgulescu. Deci, un caz ca Iorgulescu nu avea de ce să ajungă la Curtea Supremă. N-avea treabă Curtea Supremă cu cazul Iorgulescu, cu schimbarea încadrării juridice. Şi totuşi se întâmplă...

Nu există o reacţie suficientă din partea procurorilor pe ceea ce face Înalta Curte. CSM-ul este absolut inexistent şi atunci se întâmplă nişte lucruri, ca să zicem aşa, şocante pentru sistem”, a declarat Danileţ.

Danileţ a reamintit că Înalta Curte a mai pronunţat decizii şocante, precum cea cu prescripţia, şi faptul că furturile din fondurile UE nu sunt acte de corupţie şi nu intră sub incidenţa legislaţiei Uniunii Europene.

„Deci are loc o schimbare a practicii ÎCCJ în ultimii ani. De fapt, a început odată cu anti-reforma Dragnea - Toader. Deci în momentul acela s-a pus, cumva, presiune asupra sistemului, că prea mergea bine, prea erau condamnări răsunătoare cu oameni politici, cu oameni de afaceri şi cu magistraţi. Iar din momentul acestor anti-reforme Dragnea-Toader, s-a ajuns la o timorare a sistemului, la luarea puterilor de la DNA şi pe de altă parte s-au găsit nişte căi prin care o grămadă de dosare să fie închise.

Sunt investiţii foarte mari făcute pentru anchetele astea, sunt de recuperat sume foarte mari de bani şi, brusc, constatăm că anchetele sunt nelegale că sunt făcute cu poliţişti DGA, intervine prescripţia, dosare care credeam că sunt în termen brusc se prescriu, că şi dacă e vorba de corupţie europeană, Curtea Supremă nu ţine seama de practică, că se schimbă încadrarea juridică pentru cei care folosesc maşina ca bolid prin localitate, omoară oameni, încalcă reguli de circulaţie şi sunt drogaţi şi se consideră că ei omoară din greşeală, nu cu intenţie indirectă.

Deci lucrurile astea sunt şocante şi n-au nicio explicaţie pentru sistem”, a declarat Danileţ.

Chestionat cum de are Înalta Curte curajul să acţioneze atât de evident şi de pe faţă în favoarea infractorilor, Danileţ a criticat faptul că nimeni nu vrea să supere ÎCCJ şi că nici măcar profesioniştii în drept nu organizează discuţii pe această temă.

„Nimeni nu vrea să supere, de fapt, Înalta Curte. Nu există dezbateri profesionale. Nici profesorii de drept nu discută, nicio asociaţie profesională nu are dezbateri pe schimbările de jurisprudenţă ale Curţii Supreme. Asociaţiile se bat pe drepturi salariale, pe pensii, pe acte normative, dar nu pe chestii profesionale.

Dezbateri pe practică judiciară nu există. Şi atunci toată lumea preia de bun ceea ce spune Curtea Supremă. Noi, judecătorii cu experienţă şi procurorii cu experienţă, am fost, între ghilimele, forţaţi să plecăm. A venit o generaţie tânără care nici nu-şi pune problema că ar putea să critice, cumva, Curtea Supremă. Iar Curtea Supremă are nişte oameni, cel puţin în materie penală – dar şi pe contencios sunt problemele – care sunt încastraţi în sistem şi ceea ce decid ei devine act de îndumnezeire, ca să zic aşa. Pur şi simplu nu există niciun fel de dezbatere. Nimeni nu discută: Frate, Curtea Supremă greşeşte în opinia mea, într-o succesiune de cauze. Procurorii văd asta, critică, aşa, mai pe la colţ, voalat prin nişte rapoarte, şi atât. Nu se întâmplă nimic.”