Sindicatele cer Guvernului modificarea Legii 62/2011 privind dialogul social

"În forma actuală, Legea 62/2011 stipulează că o organizaţie sindicală trebuie să numere, la înfiinţare, cel puţin 15 angajaţi din aceeaşi instituţie, ceea ce împiedică orice structură lucrativă cu un număr mai mic de angajaţi să-şi poată forma propriul sindicat. Spre deosebire de România, în Polonia numărul minim necesar pentru înfiinţarea unei organizaţii sindicale este de patru persoane, în Bulgaria - de trei, iar în Ungaria tot de patru. În plus, Legea 62/2011 restricţionează dreptul la grevă al lucrătorilor, fapt care contravine prevederilor internaţionale ale drepturilor omului, printre care se numără şi dreptul la liberă asociere. În concluzie, sperăm că Guvernul va face o modificare legislativă care să permită dezvoltarea echilibrată a dialogului social", a afirmat Bogdan Hossu.

Acesta a catalogat, totodată, drept "un atac dur şi nejustificat" la adresa lucrătorilor declaraţiile făcute săptămâna trecută de anumiţi reprezentanţi ai patronatelor, reuniţi în Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR).

"Aceste organizaţii fantomă, care reprezintă cel mult câte două federaţii patronale, încearcă blocarea unui dialog social real şi doresc impunerea exclusivă a punctului lor de vedere, în numele unor interese de grup. Se doreşte de fapt excluderea structurilor sindicale de la masa dialogului, blocându-se toate căile prin care sindicatele îşi pot susţine lucrătorii", a mai spus Bogdan Hossu.

Prezent la conferinţa de presă, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), a precizat că la ora actuală nu mai există nici măcar un contract de muncă la nivel sectorial, iar sute de mii de oameni muncesc pe un salariu minim pe economie care nu le acoperă cerinţele minime de supravieţuire.

"Potrivit unui studiu dat publicităţii recent, jumătate din populaţia ţării se află în risc de sărăcie, iar acordarea unui salariu minim insuficient, care implică apoi oferirea de asistenţă socială, nu reprezintă o soluţie de ieşire din criză. Salariul minim trebuie să fie suficient de mare pentru a acoperi nevoile individului de asigurare a hranei şi adăpostului, precum şi a cheltuielilor cu deplasarea la locul de muncă şi susţinerea unei stări de sănătate care să îi permită desfăşurarea activităţilor de zi cu zi", a declarat Dumitru Costin.