Serviciile de informaţii germane au avertizat asupra riscului de a fi antrenate într-o confruntare armată cu Moscova

Germania a devenit “principalul obstacol în calea realizării ambiţiilor hegemoniste ale Rusiei în Europa şi, prin urmare, o ţintă pentru acţiunile Rusiei”, a declarat, în cadrul unui discurs ţinut în Bundestag, Martin Jager, preşedintele Serviciului Federal de Informaţii (BND).
Pentru a-şi atinge obiectivele, “Rusia este gata să recurgă la forţă”, iar tentativa de atentat de la aeroportul din Leipzig este o dovadă în acest sens. Prin urmare, Germania riscă să fie implicată în ceea ce Jager a numit “un conflict armat” cu Rusia, relatează The Moscow Times, citând un raport Tagesspiegel.
Potrivit lui Jager, tocmai Moscova impune această confruntare, întrucât guvernul german susţine atât Ucraina, care se opune agresiunii ruse, cât şi ţările baltice, membre ale UE şi NATO. În această situaţie, din perspectiva serviciilor de informaţii, Germania trebuie să-şi sporească semnificativ gradul de pregătire pentru confruntare, a avertizat Jager.
“Nicio altă ţară nu reprezintă în prezent pentru Germania o ameninţare atât de directă, cuprinzătoare şi concretă” precum Rusia, a continuat el, adăugând că Moscova duce un “război din umbră” împotriva Germaniei şi a altor membri ai NATO, iar acţiunile de sabotaj nu mai sunt ceva excepţional.
Pe lângă dezinformare, Rusia îşi demonstrează disponibilitatea de a comite diverse atacuri şi asasinate, a adăugat şeful serviciului de informaţii interne, preşedinte al Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei, Sinan Selen.
Serviciile secrete germane au reuşit să prevină atentate la adresa conducătorilor mai multor companii din domeniul apărării, iar într-o ascunzătoare de lângă Berlin au fost găsite pistoale pregătite de serviciile secrete ruse pentru posibile asasinate.
Costurile unor astfel de operaţiuni, pentru care Moscova găseşte “agenţi de unică folosinţă”, sunt mici, dar contribuie la răspândirea fricii şi a discordiei în rândul populaţiei, precum şi la testarea şi analizarea reacţiei Occidentului — atât pe plan militar, cât şi politic, remarcă Jack Jarmon, care în anii 1990 a fost consilier tehnic al USAID în cadrul guvernului rus, apoi a predat relaţii internaţionale, iar în prezent face parte din consiliul editorial al proiectului PostPravda.info.
Anarhia reprezintă un reper moral şi comportamental în operaţiunile hibride ale Rusiei. Teoretic, aceasta presupune o totală nerespectare a normelor. În practică, însă, este adesea determinată de interacţiunea dintre structurile oficiale ale statului şi crima organizată.
Serviciile de informaţii şi armata germană au avertizat că Rusia va fi pregătită să atace ţările NATO până în 2029. În opinia serviciilor secrete ale altor ţări membre ale Alianţei, acest lucru s-ar putea întâmpla şi mai devreme, într-o formă sau alta, de exemplu, prin provocări sau prin utilizarea unor grupuri înarmate fără însemne de identificare.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că nu ameninţă pe nimeni. “Nu intenţionăm să atacăm pe nimeni, nici în 2029, nici în 2030, nici în 2050. Dar dacă ne vom confrunta cu o agresiune, vom fi nevoiţi să ripostăm. Iar cetăţenii ţărilor europene trebuie să înţeleagă clar acest lucru şi să facă distincţia între poziţia noastră şi poziţia anumitor conduceri politice actuale ale ţărilor lor”, a declarat el săptămâna trecută.
“Ar fi o mare iluzie să credem că, odată cu sfârşitul războiului din Ucraina, conflictul cu Rusia se va încheia”, a avertizat Jager. Prin urmare, sprijinul acordat Ucrainei, potrivit acestuia, rămâne “un interes vital al Germaniei”.