Separatiştii câştigă alegerile din Quebec, un test pentru strategia prim-ministrului canadian privind unitatea naţională
Partidul separatist Parti Québécois (PQ) a câştigat luni alegerile provinciale din Quebec, dar nu a obţinut suficiente locuri pentru a guverna singur, revenind la putere cu promisiunea de a organiza un nou referendum privind independenţa faţă de Canada.
Rezultatul readuce la putere partidul lui Paul St-Pierre Plamondon pentru prima dată în mai bine de un deceniu, dar îi refuză majoritatea pe care o urmărea, forţând separatiştii să se bazeze pe partidele de opoziţie chiar în timp ce încearcă să reînvie dezbaterea privind independenţa Quebecului, potrivit The Guardian.
Victoria PQ ar putea îngreuna eforturile prim-ministrului, Mark Carney, de a menţine unitatea naţională în faţa preşedintelui SUA, Donald Trump. Carney, care a subliniat necesitatea unui front unit pentru a face faţă tarifelor impuse de Trump, trebuie acum să colaboreze cu un premier al Quebecului hotărât să divizeze Canada.
PQ era pe cale să câştige aproape 60 de mandate pe măsură ce se numărau ultimele voturi, rămânând însă sub cele 64 necesare pentru a obţine majoritatea în Adunarea Naţională a Quebecului, legislativul provincial format din 127 de membri. Un guvern minoritar înseamnă că PQ va avea nevoie de sprijinul deputaţilor din opoziţie pentru a adopta legi cheie şi a supravieţui voturilor de încredere.
Rezultatul, care era larg anticipat, a reflectat oboseala alegătorilor faţă de guvernul de centru-dreapta al Coaliţiei Avenir Quebec, aflat la putere din 2018, au afirmat analiştii.
Guvernele anterioare ale PQ au organizat referendumuri eşuate privind independenţa în 1980 şi 1995, iar sondajele indică faptul că sprijinul pentru ideea separării de Canada se situează la 30%, aproape de minimele istorice.
Plamondon, invocând incertitudinea politică şi prejudiciile economice cauzate de tarife, afirmă că nu va organiza un alt referendum până când Trump nu va mai fi la Casa Albă. El mai spune că va colabora cu Ottawa ori de câte ori acest lucru va servi intereselor Quebecului.
Totuşi, unele politici ale PQ – precum opoziţia faţă de orice încercare a guvernului federal de a creşte nivelul imigraţiei, angajamentul de a rupe legăturile Quebecului cu monarhia britanică şi promisiunea de a bloca proiectul unei linii feroviare de mare viteză şi de mare anvergură care să lege Quebecul de Ontario – ar putea intensifica tensiunile cu Carney.
Mai devreme în cursul zilei, Carney a declarat reporterilor că va colabora cu oricine va fi ales de Quebec ca viitor premier.
Rezultatul din Quebec vine cu două săptămâni înainte ca locuitorii din Alberta să voteze, pe 19 octombrie, cu privire la organizarea unui referendum privind separarea de Canada.
Daniel Béland, profesor de ştiinţe politice la Universitatea McGill din Montreal, a afirmat că rezultatul nu ar trebui privit ca o respingere a lui Carney, care rămâne foarte popular în Quebec.
Cu toate acestea, Béland a afirmat că un guvern separatist în Quebec reprezintă o nouă provocare pentru Carney în ceea ce priveşte unitatea naţională, mai ales în contextul în care se apropie un alt vot legat de independenţă în altă parte a Canadei.
Quebecul, unde aproximativ 80% din populaţie este francofonă, beneficiază deja de o autonomie politică semnificativă.
Provincia percepe propriul impozit pe venit, are politici de imigraţie care favorizează vorbitorii de limbă franceză şi dispune de legi care acordă limbii franceze prioritate faţă de limba engleză.
Tarifele impuse de Trump şi retorica privind "cel de-al 51-lea stat" au complicat argumentul separatist, stârnind naţionalismul canadian şi oferindu-le unor locuitori francofoni ai Québecului un motiv în plus să aprecieze protecţia pe care o conferă rămânerea în cadrul Canadei.
Tarifele lui Trump şi ameninţările repetate la adresa Canadei au devenit o temă decisivă în alegerile federale din 2025, contribuind la victoria liberalilor lui Carney, după ce partidul se afla cu mult în urmă înainte ca Trump să revină la putere.
