Seismologii bulgari nu aşteaptă un cutremur puternic în zona Vrancea (presă)

Nu cred că există vreun pericol real ca în viitorul apropiat să se producă un cutremur catastrofal în zona Vrancea din România, declară Emil Botev, directorul catedrei de seismologie de la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului de la Sofia, într-un interviu publicat marţi de cotidianul Novinar.

Rugat să comenteze informaţiile potrivit cărora este posibil ca în curând în zonă să se producă un seism de circa 7 grade magnitudine, Botev afirmă că în cele mai multe cazuri asemenea informaţii au ca sursă presa şi nu opiniile cercetătorilor. Marele cutremur din 1977 a fost cu o magnitudine apropiată de maxima posibilă pentru această zonă, în anul 1940 tot la Vrancea a avut loc un seism cu o magnitudine similară. De aceea se crede că seismele catastrofale au loc la un interval de 40 de ani. Ca să putem prevede un cutremur puternic, noi trebuie să urmărim în jur de zece alte indicii şi nu să ne bazăm doar pe statistici. Aceste indicii au caracter geomecanic, geologic, hidrobiologic şi aşa mai departe. În acest moment nu cunosc lucrări ştiinţifice semnate de colegii mei în care să existe date referitoare la o eventuală creştere a anomaliilor supravegheate. Totuşi, este posibil să existe vreun studiu ştiinţific despre Vrancea pe care nu-l cunosc, dar dacă situaţia ar fi fost gravă, aş fi ştiut, afirmă expertul bulgar în interviul menţionat.

Sofia va insista ca încasările din taxele percepute pentru traversarea noului pod de peste Dunăre, cel între Calafat şi Vidin, să fie împărţite între România şi Bulgaria, într-o proporţie de 1: 5, transmite agenţia sofiotă Mediapool, citându-l pe ministrul bulgar al transporturilor Ivailo Moskovski. România şi-a dat acordul în principiu pentru un asemenea mecanism de repartizare, dar negocierile continuă, a declarat pentru Mediapool surse din Ministerul Transporturilor. Ministrul Moskovski a amintit că, potrivit memorandumului financiar, investiţia bulgară la pod se ridică la 226 milioane de euro, iar cea a României la 48 milioane de euro. 'Puteţi să faceţi un calcul şi să vedeţi cât la sută din venituri trebuie să revină Bulgariei şi cât la sută României', a afirmat Moskovski. Varianta discutată în prezent este ca în cazul autoturismelor taxa de pod să fie de 6 euro, în timp ce în cel al tirurilor să se ridice la 37 euro cât costă şi traversarea Dunării cu feribotul.

Ziarul Standart publică un interviu cu noul prefect al municipiului Varna, Kosta Bazidov, care susţine că, din disputa dintre Varna şi Burgas pe tema care dintre cele două oraşe să fie cel mai mare centru portuar, câştigă Constanţa. Varna are nişte avantaje enorme faţă de celelalte oraşe din Bulgaria, inclusiv şi faţă de capitala Sofia, susţine Bazidov. Varna a rămas în urma Burgas-ului, dar numai în ceea ce priveşte proiectelor finanţate cu fonduri europene, nu şi în ceea ce priveşte cultura, învăţământul, infrastructura, dezvoltarea sectorului construcţiilor şi aşa mai departe, crede oficialul.