Scrisorile de dragoste ale lui Nixon dezvăluie latura sensibilă a personalităţii sale

Cu decenii înainte de a deveni cunoscut de unii drept 'Tricky Dick' (Richard şiretul) Richard Nixon era cel care dădea porecle spirituale, plăcute, viitoarei sale soţii, Patricia Ryan, în scrisori de dragoste expansive, care dezvăluie o latură surprinzător de delicată şi romantică a omului doborât de afacerea Watergate. potrivit Associated Press.

Nixon a împărţit scena cu Patricia în cadrul unei echipe teatrale, iar şase din zecile de scrisori pe care le-au schimbat în timpul perioadei de doi ani cât a curtat-o vor fi prezentate vineri, la ''Richard Nixon Presidential Library and Museum'', ca parte a unei expoziţii ce marchează a o suta aniversare a femeii pe care Nixon a numit-o în glumă ''Irish gypsy' (ţiganca mea irlandeză'.

În scrisori, el îşi aminteşte de prima lor întâlnire, într-o proză bogat ornamentată, cu reverii despre viitorul lor împreună şi o poetică prolixă despre prima dată când 'iubita sa' a fost de acord să facă o plimbare cu el.

'În fiecare zi şi în fiecare noapte vreau să te vad şi să fiu cu tine. Totuşi nu nutresc niciun sentiment de proprietate egoistă sau gelozie', i-a scris el într-o scrisoare nedatată. 'Hai să facem o plimbare lungă duminică; să mergem la munte în weekenduri; să citim cărţi în faţa focului; dar, mai presus de toate, haide să creştem cu adevărat împreună şi să vedem că fericirea pe care o cunoaştem este a noastră', i-a mai scris.

La 18 ani de la moartea lui, corespondenţa oferă o mică fereastră spre o latură păstrată cu înverşunare privată a lui Nixon, pe care aproape nimeni nu a văzut-o vreodată, şi totodată ''o scrisoare de dragoste'' pentru fanii celui de-al 37-lea preşedinte al SUA, care s-au înfuriat atunci când Arhivele Naţionale au preluat muzeul şi l-au revizuit pentru a include o cronică detaliată a Watergate.

'Aceste scrisori sunt fabuloase. Este o persoană total diferită de înregistrările Watergate pe care oamenii le ştiu. Preşedintele Nixon a debutat ca un tânăr idealist gata să cucerească lumea iar împreună cu Pat Ryan ştia că poate să o facă. Există multă speranţă, multă sensibilitate şi este foarte poetic', a afirmat Olivia Anastasiadis, curator al muzeului. 'A iubit-o, a fost absolut fascinat de ea', a adăugat ea.

Aceste scrisori sunt în contrast puternic cu liderul cu faţă sumbră forţat sa demisioneze în 1974, făcut de ruşine. Nixon apare ca un pretendent fierbinte şi insistent în scrisorile care datează din 1938, înainte de căsătoria cuplului în iunie 1940.

Nixon şi Pat s-au întâlnit în timpul audiţiilor pentru 'The Dark Tower ', în oraşul Whittier din sudul Californiei, şi s-au văzut doi ani, până când Nixon a cerut-o în căsătorie pe rocile sudice din Orange County cu vedere la Oceanul Pacific. I-a dat ulterior inelul de logodnă într-un mic coş plin cu flori de mai. S-au căsătorit în cadrul unei ceremonii restrânse, la 21 iunie 1940. Nota romantică şi cavalerismul de care a dat dovadă prin cererea sa în căsătorie la malul mării reiese şi din scrisori.

În două dintre misivele scrise de mână, Nixon - crescut ca quaker - foloseşte 'thee' în loc de 'you', referindu-se la viitoarea sa mireasă, un pronume care semnalează o apropiere specială de tradiţia quakerilor. Scrie despre el la persoana a treia, referindu-se la sine ca la o 'persoană prozaică' a cărui inimă a fost totuşi 'plină de acea muzică poetică grandioasă' atunci când a cunoscut-o.

'Cumva, marţi, a existat ceva electric în aerul de obicei aproape sufocant din Whittier. Şi acum ştiu. O ţigancă irlandeză care radiază tot ce este fericit şi frumos s-a aflat acolo. Ea a lăsat în urma ei o notă adresată unui avocat zbuciumat, care priveşte de la fereastră şi visează. Şi în acea notă el a găsit soare şi flori şi un mare spirit pe care numai marile doamne le pot inspira', a scris Nixon. 'Mă vei lăsa într-o zi să te văd din nou? În septembrie? Poate?'.

Mult mai practică - şi oarecum mai puţin impulsivă - Pat Ryan i-a răspuns scurt: 'În cazul în care nu te văd înainte de ce nu ai veni mai devreme miercuri - şi voi vedea dacă pot prăji un hamburger pentru tine'. Obiectul afecţiunii lui Nixon s-a aprins mai încet, dar în cele din urmă a fost la fel de îndrăgostită de el pe cât era el de ea, a spus Ed Nixon, fratele mai mic al lui Nixon, într-un interviu telefonic pentru AP din casa sa din Seattle.

''A fost o tânără femeie destul de independentă şi foarte precaută cu toţi cei pe care i-a cunoscut iar dacă nu zâmbeau nu-şi pierdea vremea, exceptând situaţia în care îi putea face să zâmbească. Acest lucru a captat imaginaţia lui Dick', a afirmat Ed Nixon. 'A fost o provocatoare. M-a provocat pe mine şi cred că şi pe Dick'', a mai spus el.

Preşedinţia lui Nixon a început să se destrame în 1972, când nişte persoane, ulterior legate de comitetul său pentru realegere, au pătruns prin efracţie în sediul Partidului Democrat pentru a obţine informaţii murdare despre adversarii politici. Nixon a negat că a ştiut despre efracţie în prealabil, dar o pauză de 18 minute şi jumătate dintr-o înregistrare de la o reuniune post-Watergate de la Casa Albă i-a determinat pe mulţi să suspecteze o încercare de acoperire.

Confruntat cu punerea sub acuzare şi o posibilă condamnare penală, Nixon a demisionat pe 9 august 1974 şi s-a retras în California natală. În septembrie, preşedintele Gerald Ford i-a acordat amnistierea.

Pat Nixon nu s-a îndoit niciodată de soţul ei şi i-a stat alături până la moartea ei, în 1993, la o zi după aniversarea a 53 de ani de căsătorie, a declarat Robert Bostock, consultant la ''Richard Nixon Foundation'', care co-sponsorizează expoziţia, şi fost consilier al lui Nixon după ce acesta a părăsit Casa Albă.

Loialitatea şi spiritul ei au fost dovada iubirii şi parte a liantului lor încă din primele zile din Whittier, pe vremea când el era un tânăr avocat iar ea o profesoară de stenografie de liceu proaspăt ieşită de pe băncile colegiului.

'I-a stat alături tot timpul, nu şi-a pierdut niciodată încrederea în el. Impresia ei a fost că ţara a avut de pierdut atunci când el a trebuit să demisioneze, că el a făcut atât de multe lucruri bune şi că mai avea încă atât de multe lucruri de realizat', a afirmat Bostock. 'Vorba ei favorită era 'înainte şi în sus'. Nu şi-a pierdut vremea privind înapoi. Privea întotdeauna înainte', a adăugat el.