Rusia loveşte un pod din Kiev în timp ce cancelarul german se află în vizită în Ucraina într-un gest de solidaritate

Rusia a lovit un alt pod important din Kiev, în momentul în care cancelarul german, Friedrich Merz, a sosit în capitală pentru a-şi manifesta sprijinul faţă de Ucraina.

O dronă rusească a lovit Podul de Nord din Kiev, care traversează râul Dnipro, fiind cea de-a patra zi consecutiv în care Rusia a vizat podurile folosite de zeci de mii de locuitori care fac naveta între cele două maluri ale oraşului, potrivit The Guardian.

Imaginile video au arătat maşini care traversau podul în momentul în care drona s-a prăbuşit pe carosabil şi a explodat într-o rafală de flăcări. Două persoane au fost rănite în urma atacului, a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko.

Atacul a avut loc la scurt timp după ce Merz a sosit în oraş într-o vizită neanunţată menită să sublinieze sprijinul Germaniei faţă de Ucraina, în contextul în care ţara intră într-una dintre cele mai precare perioade de când Rusia a lansat invazia pe scară largă în 2022.

Germania a devenit cel mai mare furnizor de ajutor militar al Ucrainei de când Merz a preluat funcţia în mai 2025, depăşind Statele Unite, pe fondul scăderii sprijinului american.

În ultimele săptămâni, Kievul a fost ţinta unor atacuri aproape constante din partea noilor drone ruseşti cu motor cu reacţie, pe măsură ce o campanie de atacuri tot mai intensă perturbă din ce în ce mai mult viaţa de zi cu zi din capitală şi ameninţă să lase oraşul fără energie electrică în această iarnă.

În cadrul vizitei sale, Merz a anunţat că Germania va finanţa producţia comună de drone concepute pentru a intercepta dronele ruseşti cu motor cu reacţie, adăugând că „progresele tehnice semnificative” din ultimele săptămâni accelerează producţia.

„Acest lucru va consolida rapid şi concret apărarea antiaeriană a Ucrainei”, a spus el. „Iar această consolidare este necesară de urgenţă.”

Liderul german a avut ocazia să experimenteze noua realitate a vieţii de zi cu zi din capitala ucraineană. Sirenele de raid aerian au sunat în repetate rânduri pe parcursul vizitei sale, inclusiv în momentul în care liderul ucrainean Volodimir Zelenski i-a arătat clădirea grav avariată a Academiei Naţionale de Ştiinţe, unde un atac cu drone ruseşti a ucis două persoane în urmă cu peste o săptămână.

Preşedintele ucrainean i-a spus lui Merz că locuitorii din Kiev trec prin „nopţi şi zile teribile” din cauza atacurilor neîncetate şi i-a numit pe adversarii ruşi ai Ucrainei „absolut barbari”.

„În acest loc putem vedea cât de inutil este acest război”, a spus Merz, adăugând la sosire că Ucraina „are nevoie de tot sprijinul nostru în săptămânile următoare”. „Dacă Rusia nu este oprită, maşina sa de război se va întoarce mai devreme sau mai târziu împotriva noastră”, a afirmat el.

Rusia avariase deja Podul de Nord al Kievului şi lovise în repetate rânduri Podul de Sud. Deşi podurile rămân în picioare, atacurile repetate şi ameninţarea unor noi lovituri au determinat autorităţile oraşului să restricţioneze sau să suspende traficul pe cinci dintre cele şase poduri rutiere ale oraşului peste Dnipro, provocând închideri temporare şi ambuteiaje masive.

Dacă Moscova reuşeşte să avarieze grav podurile din Kiev, ar putea crea un coşmar logistic pentru acest oraş de 3 milioane de locuitori, ale cărui poduri peste Dnipro au fost distruse ultima oară pe scară largă în momentul retragerii forţelor naziste germane, în 1943. Peste o treime dintre locuitori trăiesc pe malul stâng, în timp ce o mare parte din locurile de muncă şi infrastructura oraşului sunt concentrate pe malul drept.

Atacurile fac parte dintr-o campanie rusă mai amplă împotriva infrastructurii civile şi industriale din Ucraina. În ultimele săptămâni, atacurile au vizat centre logistice, linii feroviare, centre de date, depozite medicale şi oţelării, alături de un asalt susţinut asupra sistemului energetic al ţării, care se preconizează că se va intensifica pe parcursul iernii.

„El [Putin] mizează pe o escaladare constantă. Îşi doreşte foarte mult acest lucru”, a declarat Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă alături de Merz. „Acesta este un răspuns pentru toată lumea – pentru cei care cred că tot ce trebuie să faci este pur şi simplu să-l rogi pe Putin şi el va pune capăt războiului cu adevărat. Pur şi simplu, asta nu se va întâmpla.”

Sâmbătă, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a avertizat cetăţenii străini şi personalul diplomatic să nu rămână în Ucraina şi să nu călătorească în această ţară. „Responsabilitatea pentru orice posibile consecinţe negative revine în întregime celor care aleg să ignore acest avertisment”, a declarat ministerul.

Mai mulţi ambasadori străini, printre care şi cel al Germaniei, au răspuns pe reţelele sociale că intenţionează să rămână la Kiev.

„Delegaţia UE rămâne”, a scris duminică pe X ambasadoarea Uniunii Europene, Katarina Mathernová. „A ne ameninţa nu va opri sprijinul Europei pentru Ucraina. Ne reaminteşte doar de ce acest sprijin contează.”

La Moscova, unii comentatori pro-război au remarcat cu satisfacţie că atacurile ruseşti au continuat în ciuda sosirii lui Merz. „Rusia obişnuia să întrerupă atacurile asupra Kievului în timpul vizitelor politicienilor europeni. Acum nu mai face asta”, a scris Serghei Markov, un cunoscut comentator rus pro-război.

Aceasta este a doua vizită a lui Merz în Ucraina de când a devenit cancelar. El s-a numărat printre cei mai fervenţi susţinători ai Kievului din Europa şi a fost una dintre vocile principale care au avertizat cu privire la campania hibridă a Rusiei împotriva altor naţiuni.

Extrema stângă şi extremă dreaptă din Germania sunt sceptice faţă de sprijinul acordat Ucrainei şi doresc ca Berlinul să reducă ajutorul. Presiunea s-a intensificat pe măsură ce partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat câştiguri electorale importante.

Alice Weidel, co-liderul AfD, a scris într-o postare pe reţelele sociale: „Merz se deplasează în Ucraina de Ziua Naţională a Germaniei şi promite alte miliarde din banii contribuabililor germani, care lipsesc din fondurile de pensii şi de asigurări de sănătate, în timp ce Germania se află în cea mai gravă criză energetică din istoria sa.”