Rusia este un stat poliţist, crede fiecare al patrulea cetăţean rus
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) al Rusiei a anunţat, sâmbătă, înfiinţarea unei linii telefonice de urgenţă pentru recepţionarea de plângeri din partea cetăţenilor cu privire la infracţiuni comise de poliţişti. La prima vedere, iniţiativa pare una oportună: un sondaj de opinie realizat de Centrul Levada la solicitarea cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta relevă că fiecare al patrulea cetăţean rus vede în actuala ordine politică a Rusiei semnele unui stat poliţist. Cu toate acestea, experţii consideră noua idee a MAI al Rusiei destul de ciudată, în condiţiile în care ministerul are deja destule 'linii de urgenţă'.
Potrivit ordinului ministrului rus al afacerilor interne, Vladimir Kolokolţev, sistemul noii linii telefonice a MAI va consta din mai multe 'telefoane ale încrederii', amplasate în birourile de serviciu din unităţile ministerului. Apelurile primite vor fi înregistrate şi păstrate timp de 30 de zile.
Experţii subliniază că această idee nu conţine nimic principial nou. Numere ale liniei de urgenţă există demult în acest minister, iar apelurile primite sunt şi ele înregistrate. Cel mai bun exemplu în acest sens îl constituie cunoscutul în Rusia număr de telefon 02.
Potrivit expertului Vladimir Himanâci, cea mai logică explicaţie a noii iniţiative este aceea că structurile de conducere ale ministerului doresc să înfiinţeze cât mai multe canale pentru anunţarea infracţiunilor. 'Însă, niciun fel de diferenţă principială între faptul că această informaţie va parveni printr-o linie telefonică separată sau prin cea generală nu există. Totul depinde nu de numărul de linii de urgenţă, ci de cât de hotărât va fi ministerul să se ocupe de aceste infracţiuni', subliniază interlocutorul Nezavisimaia Gazeta.
În acelaşi timp, sociologi de la Centrul Levada le-au pus ruşilor următoarea întrebare: 'Poate oare Rusia contemporană să fie considerată un stat poliţist?'. 'Mai degrabă da', a răspuns fiecare al cincilea respondent (21,1% dintre cei intervievaţi) şi 'în mod categoric da' - 5,8%. Alţi 17% au ezitat să dea un răspuns, iar 34,8% au recunoscut că, în principiu, pot să vorbească despre atitudinea lor faţă de politica desfăşurată de conducerea ţării, însă 'cu anumite restricţii şi nu peste tot'. Se tem să poarte discuţii pe acest subiect sau se simt incomod atunci când fac acest lucru 12,4% dintre ruşi. 'Nu simt deloc nevoia de a purta astfel de discuţii' 19,4% dintre respondenţi.
Termenul de 'stat poliţist' nu este cunoscut fiecărui cetăţean rus şi tocmai acest lucru explică faptul că 'unele semne' au fost întrezărite doar de fiecare al patrulea respondent, a explicat pentru Nezavisimaia Gazeta expertul Denis Volkov. În opinia sa, ar trebui clarificat dacă cetăţenii 'se simt neprotejaţi în faţa samavolniciei organismelor de apărare a ordinii publice şi dacă, în opinia lor, este eficient controlul asupra înalţilor funcţionari de stat'. Atunci, potrivit lui Volkov, cifrele ar fi fost total altele. 'Potrivit sondajelor noastre, se simt neprotejaţi în faţa samavolniciei poliţiei peste jumătate dintre ruşi. Circa 80% dintre respondenţi cred că în Rusia lipseşte un control eficient asupra organismelor de stat', subliniază Volkov.
O serie de procese demonstrative din ultima vreme - şi cazul Pussy Riot, şi arestarea participanţilor la protestelor din 6 mai - a avut fără îndoială efectul că fiecare al patrulea cetăţean rus a început să vadă în ţara sa semne ale unui stat poliţist, declară directorul Centrului de tehnologii politice, Igor Bunin. Însă, potrivit expertului, există o nuanţă importantă: 'În ultima vreme, opoziţia foloseşte termeni din ce în ce mai duri, dintre care şi cel de 'stat poliţist'. Aceasta este o tendinţă periculoasă, care atestă radicalizarea formelor de protest din societatea rusă', adaugă Bunin.
