Rusia a exportat în China un record de 100 de tone de aur

După petrol, lemn şi cărbune, China a devenit o destinaţie-cheie pentru exporturile de aur din Rusia, metal care, după începutul războiului din Ucraina, a intrat sub incidenţa sancţiunilor internaţionale şi a fost interzis pe principalele pieţe de aur din lume, relatează The Moscow Times.

În primele şapte luni ale anului 2026, în Hong Kong au ajuns 100 de tone de lingouri de aur de origine rusă, potrivit Financial Times, care citează date ale autorităţilor vamale locale. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, volumul livrărilor s-a triplat şi a atins un record absolut pentru întreaga perioadă pentru care există statistici disponibile.

La începutul lunii august, în Hong Kong, unul dintre principalele centre comerciale de aur din Asia, ajunsese mai mult aur rusesc decât în întregul an trecut, când au fost importate 85 de tone.

Numai în luna iulie, pe piaţa din Hong Kong au fost importate din Rusia 23,1 tone de aur — aproape cât în întregul prim semestru al anului trecut.

Cea mai mare parte a aurului care ajunge în Hong Kong este ulterior exportată către China continentală, notează Financial Times.

În acelaşi timp, mulţi cumpărători chinezi de aur preferă să-l păstreze în Hong Kong, deoarece acolo, spre deosebire de restul teritoriului Chinei, nu există restricţii privind importurile de metale preţioase.

După ce piaţa londoneză, cea mai mare din lume, şi-a închis porţile pentru aurul de origine rusă, furnizorii ruşi şi-au redirecţionat exporturile către est, constată Debadzhit Saha, analist LSEG.

Fluxurile de aur din Rusia au început să se îndrepte masiv spre China încă din primul an al războiului, iar de atunci, prin Hong Kong, au fost exportate metale preţioase în valoare de 35 de miliarde de dolari.

În acest an, pe lângă companiile miniere, un important vânzător de metale preţioase în Rusia a devenit şi Banca Centrală. Pentru a finanţa deficitul bugetar, care atinge niveluri record din cauza cheltuielilor de război, în primele şapte luni aceasta a vândut din rezerve aproximativ 50 de tone de lingouri, echivalentul a 1,6 milioane de uncii troy.

Potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional, volumul acestei vânzări a fost fără precedent pentru Rusia după intrarea în incapacitate de plată din 1998. Atunci, rezerva de aur s-a redus cu 3,8 milioane de uncii.

În al doilea trimestru, acest lucru a făcut din Banca Centrală a Rusiei cel mai mare vânzător de aur dintre băncile centrale ale lumii.

Înainte de război, Rusia exporta anual aproximativ 300 de tone de aur, adică peste 80% din producţia sa de metal preţios, care ajungea la aproximativ 360 de tone pe an — dintre care circa 300 de tone proveneau direct din exploatarea minieră.

Aceste exporturi aduceau economiei aproximativ 15 miliarde de dolari în venituri valutare, până când London Bullion Market Association (LBMA) a exclus rafinăriile ruseşti de aur de pe lista furnizorilor acreditaţi (“Good Delivery”).

Rezervele de aur ale Băncii Centrale a Rusiei au intrat, de asemenea, sub sancţiuni încă din primele zile ale războiului, împreună cu rezervele valutare pe care Kremlinul le păstra în Occident. Operaţiunile cu lingouri provenite din rezervele valutare şi de aur ale Băncii Centrale sunt interzise.

Nu se ştie cu exactitate cât aur este extras în Rusia şi cât este exportat în străinătate, deoarece autorităţile au secretizat statisticile vamale la scurt timp după invazia Ucrainei.

World Gold Council estimează că Rusia a produs aproximativ 330 de tone de aur în 2024.