România nu susţine noua Directivă anti-tutun pe motiv că industria tutunului aduce beneficii mari statului

Guvernul român şi-a expus poziţia oficială faţă de propunerea pentru Directiva europeană anti-tutun: România susţine directiva, dar în aşa fel încât să nu fie afectată industria tutunului! "Este al doilea mare contribuitor la bugetul statului după Petrom", a declarat pentru hotnews.ro Varujan Vosganian, ministrul economiei, argumentând în acest fel poziţia Guvernului. Guvernul cere modificarea proiectului chiar în punctele esenţiale deoarece Directiva, în forma propusă de Comisia Europeană "are un impact negativ asupra bugetului".

Poziţia oficială a fost adoptată după discuţii aprinse în Guvern. Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolaescu, a fost în favoarea directivei, scoţând în evidenţă necesitatea de protecţie a sănătăţii, însă Ministrul Economiei nu susţine directiva aşa cum este, argumentele sale fiind de ordin economic. În final, Ministerul Economiei şi-a impus punctual de vedere în faţa Ministerului Sănătăţii.

În forma actuală, propunerea de directivă interzice vânzarea ţigărilor sau tutunului de rulat cu arome. Totodată, prevede utilizarea obligatorie a avertismentelor de sănătate ilustrate de dimensiuni mari pe ambalaje, astfel încât să acopere 75% din suprafaţă.

În Memorandumul aprobat de Guvern, se arată că în România, încasările la bugetul de stat din accizele aplicate ţigărilor au crescut constant, de la 3,1 miliarde lei în 2007 cu 100% în decurs de cinci ani. Acciza totală la ţigarete cuprinde şi contribuţia pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate. "În forma actuală propusă de Comisia Europeană acest proiect de modificare a Directivei are un impact negativ, nu numai asupra bugetului de stat, ci şi asupra veniturilor Ministerului Sănătăţii şi Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret", se arată în Memorandum.

În propunerea de directivă "se interzic ţigările, tutunul pentru rulat ţigări şi produsele din tutun care nu se fumează care au arome caracteristice (mentol, vanilie, ciocolată, etc), dar nu şi trabucurile, ţigările de foi ori tutunul de pipă cu arome". România, prin poziţia sa, doreşte eliminarea sintagmei "mentol" din directivă. România nu susţine prevederile care interzic utilizarea aditivilor şi ingredientelor cu „aroma caracteristică” printre care se află şi mentolul, în schimb susţine reglementarea produselor din tutun puternic aromatizate care ar putea încuraja şi facilita consumul de tutun în rândul copiilor şi tinerilor. Ministerul Sănătăţii explică că nu este posibilă abordarea diferită a produselor din tutun cu arome – ori se interzic toate, ori nu se interzic niciunele.

Directiva va fi supusă discuţiilor în Parlamentul European, urmând să fie adoptată în 2014 şi să intre în vigoare în 2015-2016.

Miniştrii agriculturii din zece state membre UE, printre care şi România, solicită Comisiei Europene să compenseze pierderile suferite de agricultori, să renunţe la interzicerea ţigaretelor cu arome şi a celor slim şi să nu mărească excesiv avertismentele de sănătate, aşa cum sunt prevăzute în Proiectul noii Directive a tutunului.

Ministerul Economiei şi Ministerul Sănătăţii au elaborat câte un proiect de memorandum care să cuprindă poziţia României faţă de propunerea de revizuire a Directivei privind produsele din tutun, adoptată în decembrie 2012 de Comisia Europeană. Pe 22 aprilie, Guvernul a aprobat un memorandum privind poziţia României în varianta "Vosganian".