"Regine din umbră" versus "Saga reginelor"
Lumea sentimentală a monarhilor lumii a fost întotdeauna un subiect care a înflăcărat spiritele, aşa că e de înţeles de ce atât reginele, cât şi iubirile ilegitime ale regilor au atras mereu atenţia. De această dată, Editura Corint mizează pe o dublă prezentare de carte, care va avea în centru chiar interesul pentru cele mai influente regine ale lumii şi pentru cele mai frumoase şi extravagante amante ale regilor.
"Regine din umbră. Amante şi curtezane care au schimbat istoria" de Maria Pilar Queralt del Hierro şi "Saga reginelor" de Jean des Cars vor fi cele două titluri despre care istoricul Georgeta Filitti, Ştefania Dinu şi Dana Gonţ vor discuta pe 13 aprilie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.
Benjamin Franklin (1706-1790) spunea: ''Dacă există căsătorie fără iubire, va exista şi iubire fără căsătorie''. Istoria confirmă această maximă. Puţini sunt monarhii care nu au o listă lungă de relaţii extraconjugale. Nu este de mirare. De cele mai multe ori, căsătoriile regale au fost rezultatul intereselor de stat, iar prinţesele n-au fost decât sigiliul care pecetluia un pact strategic sau politic.
Probabil, de aceea, aventurile amoroase ale monarhilor au fost întotdeauna privite cu oarecare indulgenţă. Astfel că, la Curtea de la Versailles, de exemplu, amanta oficială a regelui avea o alocaţie, dispunea de apartament propriu în acelaşi palat şi ocupa un loc remarcabil la ceremoniile de la Curte. Evident, odată cu trecerea secolelor, împrejurările s-au schimbat, însă ''femeia'' regelui nu a fost întotdeauna regina. Cel puţin aşa reiese din cele douăzeci de poveşti de dragoste relatate în "Regine din umbră. Amante şi curtezane care au shimbat istoria", poveşti care au schimbat destinele regale şi i-au făcut pe prinţii şi pe monarhii din toate timpurile să-şi piardă minţile.
Cele paisprezece suverane ale căror vieţi a ales Jean des Cars să ni le povestească în "Saga reginelor" sunt tot atâtea mituri care înflăcărează amintirile şi vorbesc posterităţii prin destinul şi contribuţia lor decisivă la istoria lumii: Caterina de Medici, Elisabeta I a Angliei, Cristina a Suediei, Maria Tereza a Austriei, Ecaterina a II-a a Rusiei, Maria Antoaneta a Franţei, Victoria a Marii Britanii, Eugenia a Franţei, Sissi a Austro-Ungariei, Maria a României, Zita a Austro-Ungariei, Astrid a Belgiei şi Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Numele lor sunt adânc întipărite în memoria noastră. Vieţile lor, lungi sau scurte, şi acelea ale popoarelor pe care le-au condus au fost marcate de măreţie şi tragedie, intrigi de palat, fericiri şi suferinţe care explică fascinaţia pe care ele o exercită până azi.
Regine en titre aflate în fruntea statului, soţii de monarhi sau regente, ele şi-au marcat epocile, au pus la cale înţelegeri, au urzit comploturi, s-au confruntat cu lupte succesorale, au declanşat războaie, au urmărit sau au obţinut pacea, ajutate de inteligenţa sau pur şi simplu de farmecul lor. Căsătorite sau nu, înţelepte sau îndrăgostite, cu legături cunoscute ori doar presupuse, unele au fost mai mult decât regine, în virtutea întinderii şi diversităţii teritoriilor asupra cărora coroana lor îşi exercita puterea.
Fără ele, istoria noastră ar fi fost diferită şi, îndrăznim să spunem, mai puţin pasionantă.
