Rectificarea bugetară. Dobânzile pentru plata datoriei se ridică la aproape 3% din PIB, mai mult decât întregul buget de la educaţie
Dobânzile pentru plata datoriei se ridică la aproape 3% din PIB, mai mult decât întregul buget de la educaţie, semnalează economistul Iancu Guda, într-o scurtă analiză a primei rectificări bugetare adoptată de guvern.
El mai punctează faptul că deficitul fiscal cash la primele nou luni este cel real, declarat public şi validat inclusiv de toate agenţiile de rating care au evaluat recent România: 3,8% la 9 luni, în scădere faţă de 5,3% în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce infirmă acuzaţiile lansate de Grindeanu & PSD la adresa lui Bolojan.
"Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară din 2026 pentru finanţarea serviciilor publice şi continuarea investiţiilor. Ce ne spune rectificarea bugetară?
În primul rând, că deficitul fiscal cash la primele nou luni este cel real, declarat public şi validat inclusiv de toate agenţiile de rating care au evaluat recent România: 3,8% la 9 luni, în scădere faţă de 5,3% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Se menţine ţinta deficitului de 6,2% până la finalul anului, foarte bine pentru credibilitate externă.
Încasările la TVA impresionează cel mai mult: cresc cu 26%, DUBLU faţă de ritmul normal indus prin creşterea taxei (10%), creşterea medie a preţurilor (8%) minus contracţia medie a consumului în primele 9 luni (-5%). Unde avem probleme: la dobânzi mai mari cu cca. 3,5 mld lei vs nivelul planificat. Anualizat, dobânzile pentru plata datoriei se ridică la aproape 3% din PIB, mai mult decât întregul bugetul de la educaţie. ENORM !
Încasări sub programe la accize: combustibil (−3,68 miliarde lei, inclusiv efectul reducerii accizei la motorină), taxele din jocuri de noroc (−0,75 miliarde lei) - se întâmplă exact ce spuneam acum câteva luni, creşte zona ilicită, frauduloasă şi nefiscalizată din industria jocurilor de noroc. Blocajele administrative şi lipsa dispoziţiilor tranzitorii a afectat posibilitatea operatorilor de a obţine noi autorizaţii.
Deşi interzicerea sălilor de jocuri de noroc creează aşteptările rezolvării dependenţei, aceasta NU rezolvă problema pe fond: majoritatea jucătorilor NU abandonează odată cu interzicerea, ci se duc în piaţa neagră unde există riscul foarte mare de subsoluri ilegale / platforme nefiscalizate şi reţele de spălare de bani, sau chiar fraudă care devalizează clienţii de bună credinţă. Încasările la buget scad din cauza creşterii segmentului ilicit & nefiscalizat, iar problema dependenţei nu este rezolvată!", scrie economistul pe Facebook.
