Reactorul care a explodat la Cernobâl se reactivează în mod misterios

Oamenii de ştiinţă din întreaga lume au dat recent un semnal de alarmă cu privire la „trezirea” reactorului nuclear de la Cernobâl, care a fost inactiv de la accidentul din 1986. În masa de uraniu care a rămas îngropată timp de 35 de ani în reactorul numărul 4 al centralei ucrainene, relatează experţii, reacţiile fisiunii nucleare s-au reactivat, iar cercetătorii locali şi internaţionali încearcă în prezent să înţeleagă dacă fenomenul se va opri de la sine sau dacă va fi necesară o intervenţie externă pentru a evita un nou accident.

Senzorii instalaţi în zonă au dezvăluit anomalia, înregistrând un număr tot mai mare de neutroni într-una din încăperile inaccesibile ale reactorului menţionat anterior. Acesta ar fi semnalul unei reacţii de fisiune nucleară aflat în desfăşurare.

Misterul proceselor care au loc zilele acestea la Cernobâl este exprimat succint pentru Italy24news.com de Maxim Saveliev, cercetător la Institutul pentru problemele de siguranţă ale centralelor nucleare din Kiev: „Există multe incertitudini, dar nu putem exclude posibilitatea unui accident. Numărul de neutroni creşte încet”.

Conform celei mai recente modelări dezvoltate de experţi, la baza fenomenului sinistru care are loc în Cernobâl stă faptul că, atunci când miezul reactorului numărul 4 s-a topit, tijele de uraniu folosite pe post de combustibil, acoperite de cămaşa de zirconiu, plus tijele de grafit şi nisipul, au curs ca un soi de lavă în subsolul reactorului unde s-au pietrificat. Prin solidificare, întregul a devenit o masă compactă care conţine 170 de tone de uraniu iradiat şi consumat parţial. Datorită contactului dintre apa curentă şi acest bloc pietrificat, apa a încetinit neutronii, crescând simultan probabilitatea unei reacţii în masă, care ar fi declanşat fisiunea miezului de uraniu şi o reactivare a reactorului care a explodat acum 35 de ani.

Activitatea radioactivă a reactorului nu prezintă semne de oprire. Reacţia de fisiune, denunţă experţii, ar putea, de asemenea, să se accelereze dramatic, eliberând în cele din urmă energie nucleară într-un mod necontrolat.

Consecinţele „trezirii” actuale a reactorului numărul 4 din Cernobâl, chiar dacă este îmbrăcat în cămaşa de ciment, nu pot fi comparate cu dezastrul din 1986, dar ar putea, totuşi, conduce la dărâmarea secţiunilor instabile ale clădirii, eliberând praf radioactiv care se poate ridica în atmosferă şi poate călători, aşa cum a fost cazul şi în 1986, afectând zone imense din Europa.