Reacţia Coca-Cola, după dezvăluirile făcute de nutriţionişti
Cu toţii am consumat, măcar ocazional, sucuri carbogazoase. În special pe caniculă, o băutură rece pare un vis frumos, iar preţurile sunt destul de accesibile. Nutriţioniştii le contestă vehement şi susţin că ne pot îmbolnăvi. Pe de altă parte, producătorii spun că ei nu folosesc ingrediente care ne-ar putea pune sănătatea în pericol.
"Nu doar că astfel de băuturi ne aduc kilograme în plus, dar ne şi îmbolnăvesc. Sunt îndulcite cu sirop de porumb, foarte bogat în fructoză care, aşa cum s-a dovedit în urma unor studii, activează lipogeneza şi duce la insulino-rezistenţă. Mai mult, favorizează dezvoltarea steatozei hepatice şi a diabetului de tip 2. Sucurile carbogazoase, în special cola, cresc şi riscul de cancer", susţine Marie Vrânceanu, nutriţionist la Cabinetul de Nutriţie şi Nutrigenetică Eurodiet. "În California, pe eticheta de cola scrie «risc de cancer». Sucurile carbogazoase denaturează gustul copilului pentru alimentele naturale, astfel încât nu va mai consuma cu plăcere fructe şi legume. În plus, Coca-Cola, din cauza conţinutului de cola, fructoză şi cofeină, poate duce şi la hipopotasemie dacă o consumăm în cantităţi mari", mai spune nutriţionista.
"Fructoza/siropul de fructoză-glucoză nu este folosit(ă) ca ingredient în băutura răcoritoare Coca-Cola comercializată în România. Siropul de fructoză-glucoză este un îndulcitor obţinut din porumb. Este sigur, are un aport de calorii identic cu al zahărului şi este metabolizat în mod similar de către organismul nostru. Consumată de secole, cofeina se găseşte în stare naturală în frunzele de ceai, în boabele de cafea şi în boabele de cacao. Cofeina este sigură, fiind unul dintre ingredientele alimentare cel mai atent studiate din lume. Cantitatea de cofeină din băuturile noastre carbogazoase este relativ mică. De fapt, cofeina dintr-o porţie de 250 ml de Coca-Cola (aprox 24 mg) reprezintă o treime din nivelul aflat în aceeaşi cantitate de cafea şi jumătate din nivelul aflat într-o cantitate similară de ceai. Acidul fosforic – folosit în băutura răcoritoare Coca-Cola – conţine fosfor, un mineral întâlnit într-o gamă largă de alimente. Mulţi oameni sunt surprinşi să afle că la fel de mult fosfor, ca într-o băutură tip cola, se găseşte şi într-un pahar de suc de portocale", se arată într-un comunicat transmis de Coca-Cola.
Consumul băuturilor carbogazoase cu cofeină şi/sau acid fosforic nu afectează oasele şi nu provoacă osteoporoză. "Vârsta, apartenenţa la sexul feminin, antecedentele familiale, menopauza, nutriţia nepotrivită, aportul insuficient de calciu şi vitamina D, activitatea fizică insuficientă, fumatul şi excesul de alcool reprezintă factorii de risc pentru osteoporoză, enumeraţi de Fundaţia Internaţională pentru Osteoporoză. Coloranţii Caramel sunt folosiţi în alimente încă din secolul al XIX-lea, fiind evaluaţi şi aprobaţi ca siguri pentru utilizare în industria alimentară de către autorităţile de siguranţă alimentară.
Colorantul Caramel din produsele noastre este sigur, fiind unul din cele 4 categorii de caramel aprobate pentru utilizare ca şi colorant alimentar în Uniunea Europeană. 4-MEI este un produs secundar care apare în timpul procesării diferitelor ingrediente şi alimente, inclusiv caramel. Urme de 4-MEI pot fi găsite în multe alimente şi băuturi, inclusiv în produse de panificaţie, cafea, pâine, melasă, sos de soia, sosuri de carne, unele beri şi Coca-Cola. Mai multe agenţii de reglementare, inclusiv Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară, au declarat recent că nivelurile de 4-MEI din alimentele şi băuturile care conţin caramel nu reprezintă motive de îngrijorare. Coloranţii Caramel au fost obiectul unor testări toxicologice ample, iar ştiinţa demonstrează că 4-MEI din alimente şi băuturi nu reprezintă o ameninţare la adresa sănătăţii umane", se mai arată în comunicatul transmis de companie.
