Putin i-a mustrat pe oficiali pentru că nu şi-au îndeplinit prognozele şi a cerut ca economia să revină la creştere
Vladimir Putin a cerut explicaţii guvernului şi Băncii Centrale cu privire la motivul pentru care economia evoluează mai slab în acest an decât au anticipat nu doar experţii şi analiştii, ci şi propriile lor prognoze, şi a cerut măsuri urgente pentru restabilirea creşterii economice.
Aceasta este a doua plângere a lui Putin într-o lună cu privire la slăbiciunea economiei ruse.
Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice, PIB-ul în primele două luni a fost cu 1,8% mai mic decât în ianuarie-februarie anul trecut. Institutul de Prognoză Economică al Academiei Ruse de Ştiinţe a estimat o scădere de 1,5% de la an la an pentru trimestru. Între timp, prognoza Băncii Centrale pentru creşterea PIB în primul trimestru era de 1,6%, relatează The Moscow Times.
Ministerul Dezvoltării Economice invocă calendarul: ianuarie a avut cu două zile lucrătoare mai puţin decât acum un an, iar februarie cu una mai puţin. Ajustat la acest lucru, PIB-ul a rămas constant de la an la an în ianuarie şi a crescut cu 0,3% în februarie.
„Acestea sunt, desigur, circumstanţe obiective, dar este clar că sunt departe de a fi singurii factori care determină activitatea de afaceri şi investiţiile în ţară”, a spus Putin.
Industria prelucrătoare şi producţia industrială în general, precum şi sectorul construcţiilor, important din punct de vedere sistemic, au suferit pierderi, a deplâns liderul de la Kremlin.
Potrivit Rosstat, construcţiile au scăzut de la an la an cu 16% în ianuarie şi cu 14% în februarie.
Activitatea de afaceri nu creşte în acest an, potrivit monitorizării întreprinderilor realizate de Banca Centrală. Indicatorul climatului de afaceri (BCI) calculat pe baza acestor date a fost de 0,2 puncte în ianuarie şi -0,1 în februarie (zero separă creşterea activităţii de afaceri de scădere). Monitorizarea fluxurilor financiare a Băncii Centrale a înregistrat o scădere accentuată a veniturilor în majoritatea industriilor în primul trimestru, care s-a agravat în fiecare lună.
Oprirea creşterii economice ameninţă bugetul, ale cărui venituri din petrol şi gaze au fost în primul trimestru cu 45% mai mici decât anul trecut. Veniturile non-petrol şi gaze, în ciuda creşterii TVA, accizelor şi altor taxe, au crescut doar cu 7%, în timp ce cheltuielile au crescut cu 17%. Ca rezultat, deficitul pentru trimestru a ajuns la 4,58 trilioane de ruble şi a depăşit deja bugetul planificat pentru întregul an. Încetinirea economică, contracţia cererii şi creşterea costurilor de deservire a datoriei vor reduce profiturile companiilor şi investiţiile chiar şi comparativ cu 2025, a remarcat Institutul Gaidar. Prin urmare, acesta se teme că bugetul va colecta mai puţine taxe decât se aşteaptă autorităţile.
Banca Mondială notează că scăderea veniturilor din petrol şi gaze nu este compensată de alte venituri. Aceasta consideră creşterea preţurilor petrolului, cauzată de războiul din Iran, un factor temporar care ar putea îmbunătăţi uşor situaţia, dar nu schimbă tendinţa generală de slăbire a creşterii. Acest lucru a fost remarcat şi de think tank-ul apropiat Kremlinului CMASF: acesta şi-a majorat prognoza pentru preţul mediu de export al petrolului rusesc Urals în acest an la 81,6 dolari pe baril, dar creşterea economică în scenariul său accelerează cu cel mult 0,5 puncte procentuale şi nu va depăşi 1,3% în acest an.
O accelerare semnificativă a creşterii economice a Rusiei este puţin probabilă: ratele dobânzilor rămân ridicate, iar Banca Centrală promite să menţină o politică strictă pentru o perioadă îndelungată. Activitatea de afaceri a scăzut, investiţiile diminuându-se cu 2,3% anul trecut, iar Ministerul Dezvoltării Economice se aşteaptă la o scădere continuă în acest an. Principala sursă de investiţii sunt fondurile proprii ale companiilor, dar şi profiturile sunt în scădere. Institutul de Prognoză Economică al Academiei Ruse de Ştiinţe a identificat acest lucru ca fiind unul dintre principalele riscuri pentru dezvoltarea economică în acest an, alături de constrângerile bugetare şi încetinirea cererii de consum.
Principala creştere este concentrată în complexul militar-industrial, care drenează resurse din economia civilă. Creşterea producţiei în industriile orientate spre sectorul militar este însoţită de o încetinire sau o scădere a producţiei de bunuri de consum, potrivit Centrului de Prognoză Economică al Gazprombank. Sectoarele civile ale industriei ruse şi-au accelerat declinul la începutul anului, potrivit Centrului de Analiză Macroeconomică şi Prognoză pe Termen Scurt (CMASF).
Prin urmare, majoritatea prognozelor anticipează o creştere lentă pentru economia rusă, de aproximativ 1%. Promsvyazbank, „pe fondul rezultatelor slabe din primul trimestru”, şi-a redus prognoza de creştere a PIB pentru acest an de la 1,5% la 1%. Prognoza de consens a analiştilor chestionaţi de Banca Centrală în aprilie a rămas neschimbată: creştere de 1%. Banca Mondială şi-a redus prognoza la 0,8%, iar doar FMI a majorat-o de la 0,8% la 1,1%.
Cel mai bun lucru pentru economie ar fi încetarea războiului. Dar chiar şi acest lucru ar aduce doar o uşurare, nu ar rezolva problemele acumulate, au remarcat Andrei Yakovlev, cercetător asociat la Centrul Davis al Universităţii Harvard, şi Vasily Burov, director al firmei de consultanţă Estonto Lab.
„Nu va aduce înapoi toţi oamenii care au plecat. Nu va restabili încrederea zdruncinată a mediului de afaceri în stat... Nu va crea instituţii funcţionale acolo unde acestea s-au deteriorat... Nu va reorienta economia de la rentele de război către o creştere productivă”, au avertizat aceştia.
