Putin aprobă utilizarea banilor pensionarilor pentru relansarea economiei, intrată în impas din cauza războiului

În căutarea unor resurse care ar putea fi alocate dezvoltării economiei, autorităţile şi-au îndreptat atenţia asupra fondurilor de pensii ale ruşilor. Vladimir Putin a preluat propunerea făcută în cadrul întâlnirii cu „Delovaya Rossiya”, propusă de Maria Komarova, director general adjunct al HeadHunter, de a atrage capitalul „pe termen lung” naţional pentru dezvoltarea afacerilor private şi de a crea în acest scop un ecosistem de „fonduri de creştere”.

„Este corect”, a susţinut Putin, potrivit The Moscow Times.

Banii, potrivit lui, există în economie — este vorba de capitalul băncilor, rezervele asiguratorilor de viaţă, activele în creştere ale gospodăriilor şi ale fondurilor de pensii — doar că aceştia nu ajung la companiile aflate în stadiul de creştere.

„Şi trebuie să acţionăm aici, pe de o parte, în mod ofensiv, iar pe de altă parte, să fim foarte atenţi în ceea ce priveşte atragerea fondurilor cetăţenilor — acestea trebuie să fie protejate în mod fiabil. Iar dacă vorbim despre fondurile de pensii, cu atât mai mult totul trebuie să fie garantat în mod absolut”, a declarat Putin.

Fondurile de pensii ale ruşilor, conform datelor Băncii Centrale, se ridică la aproximativ 10 trl ruble. Fondurile de pensii private pot investi în active cu aşa-numitul nivel ridicat de risc, până la 10% din portofoliu, iar de la 1 ianuarie limita va creşte la 15%, a reamintit preşedinta Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, dar acestea „deocamdată nu optează pentru această normă, adică pot investi, dar nu o fac, deoarece trebuie să fie destul de prudente”.

„Riscul aici este atât de mare, încât trebuie abordat cu foarte mare prudenţă”, a susţinut-o ministrul dezvoltării economice, Maxim Reshetnikov.

De mulţi ani, autorităţile se află într-un echilibru între dorinţa de a proteja cât mai bine fondurile de pensii împotriva pierderilor şi dorinţa de a le transforma într-o resursă pentru dezvoltarea economiei. Ca urmare, fondurile private de pensii investesc cea mai mare parte a fondurilor în obligaţiuni de stat (OFZ), iar randamentul investiţiilor din fondurile de pensii, după deducerea comisioanelor, nu acoperă inflaţia.

Până la război, teama prevalează asupra lăcomiei, dar plecarea investitorilor străini a lăsat economia fără fonduri „pe termen lung”, iar autorităţile au început să acorde o atenţie din ce în ce mai mare fondurilor de pensii. Încă din 2022 au propus un program de economii pe termen lung cu facilităţi fiscale şi cofinanţare de stat, în care se pot transfera economiile de pensie şi în care VEB doreşte să transfere banii „tăcuţilor” (persoanele care nu au ales un fond privat de pensii).

Economia rusă, aflată în al cincilea an de război, a ajuns la epuizare. Creşterea economică practic s-a oprit — în acest an, chiar şi conform prognozei oficiale, aceasta va fi de 0,6%, iar majoritatea prognozelor prevăd pentru anii următori cel mult 1%. În contextul războiului, al creşterii lente, al cererii în scădere, al ratelor ridicate ale dobânzilor şi al redistribuirii proprietăţii, mediul de afaceri îşi reduce investiţiile, care în prima jumătate a anului au scăzut cu 9,9% în termeni anuali. Putin cere relansarea ciclului investiţional, dar Ministerul Dezvoltării Economice se aşteaptă la o reducere a investiţiilor şi în anul următor.

Prin urmare, oficialii caută surse de finanţare pentru stimularea creşterii economice.

Komarova a prezentat propunerile şefului „Delovaya Rossiya”, Alexei Repik, care a adoptat o poziţie radical pro-militară şi antioccidentală şi care prestează servicii membrilor familiei lui Putin. Asociaţia condusă de Repik a prezentat recent un pachet de măsuri privind reorganizarea economiei, pe care economistul-şef al „Expert RA”, Anton Tabakh, l-a numit „un amestec de măsuri destul de rezonabile de susţinere a exporturilor, încercări de a închide tot ce se poate, de a pune sub control tot ce încă mai respira şi idei extrem de radicale”.