Post Mortem Grigore Vieru: Scrisoare catre George W Bush
Presedintele Traian Basescu l-a decorat post mortem pe Grigore Vieru. In Basarabia, adversarul lui Vieru, comunistul Vladimir Voronin a declarat doliu national. Au fost multi cei care au cerut si in Romania doliu national pentru Vieru.
Probabil unii vor spune ca nu era cazul. Poate au si ei dreptatea lor. O Zi de Doliu National in Romania pentru Grigore Vieru ar fi avut o valoare simbolica extrem de importanta, una a fratiei cu uitatii frati de peste Prut. Am mai ratat inca un moment. Trecerea timpului e dura si implacabila, sterge memoria, falsifica biografiile, schimba istoria si destinul. Am facut un Pod de Flori dar toata dragostea frateasca a cazut sub el pe principiul romanesc ca nu stim decat sa demolam. Nu am fost in stare sa luptam pentru ca Natiunea sa se reintregeasca. Am lasat Basarabia in ghearele rosii. In ciuda tuturor vorbelor de dragoste venite de peste Prut nu am avut nici un pic de curaj si cu atat mai putin viziune. Probabil Unirea e acum si mai departe. Dar intreaga vina este la Bucuresti! Inca o data: sa ne fie rusine!
Grigore Vieru: Razvratirea limbii romane
"Ritmul gandirii, simtirii si infatisarii noastre ca natiune nu poate fi altul decat ritmul Limbii Romane. Razvratirea painii, mai exact razvratirea putintatii ei, poate impaca, in cele din urma, foamea trupeasca, dar nu ne poate salva ca Neam asa cum o poate face razvratirea Limbii Romane.
In una din cugetarile sale Cioran spunea ca, potrivit unei legende de inspiratie gnostica, in cer s-a dat o lupta intre ingeri, in care cei aflati de partea Arhanghelului Mihail i-au invins pe cei ai Balaurului. Aceia dintre ingeri care, nehotarati, s-au multumit sa priveasca au fost alungati pe pamant pentru a face aici alegerea la care nu se puteau hotara acolo sus; alegere cu atat mai anevoie de facut cu cat ei nu pastrau nici o aducere aminte despre lupta si mai putin inca despre atitudinea lor echivoca.
Sunt atatia “ingeri” la noi care nu au voit sa se implice in bataile nationale, intre care cea mai inversunata este lupta pentru Limba Romana. Dupa mine, nu cei care stau de partea Balaurului reprezinta cel mai grav pericol, ci nehotaratii, mai exact indiferentii, impotriva carora nu poti sa lupti.
Mi-am iubit si-mi iubesc fratii, dar nu erau si nu sunt toti. Am adorat si ador Limba Romana, dar nu era si nu este inca toata prin partile noastre. Mi-am iubit si imi iubesc tara, dar nu era si nu este intreaga nici ea. Si iata ca ati venit voi, mai exact, iata ca veniti voi, copiii, tinerii, profesorii, care ati iesit in strada intru apararea Limbii Romane si a Istoriei noastre. Veniti voi, razvratiti, hotaratii Luptatorului cu Balaurul.
Abia cu voi vor fi frati toti, abia cu voi va fi intreaga Limba Romana, iar prin ea si tara. Voi veti fi cei care veti conduce maine lupta pentru dezrobirea definitiva a Verbului matern, lupta impotriva a tot ce, pana mai ieri, credeam ca este fara-de-scaparea noastra, lupta impotriva celor pentru care Limba Romana este un cosmar, un vis urat. Iar noi, cei varstnici si batrani, cei care am cutezat sa ne luam de piept cu mania Balaurului, vom muri impacati in noua respiratie a Basarabiei noastre, atat de tragic instrainata, dar niciodata pierduta.Sunt atatea drumuri in cuprinsul de taina a Limbii Romane pe care nu le-a cunoscut niciodata, nu le cunoaste si nu le va cunoaste nicicand Balaurul. Sa nu uitam ca numai pe ele, pe aceste misteriase cai, putem merge, in deplina siguranta, spre Nemurire". GRIGORE VIERU (ALMANAHUL TUTUROR ROMANILOR “APA VIE” 2008)
CITIȚI SCRISOAREA LUI GRIGORE VIERU CATRE GEORGE W BUSH:
Scrisoarea poetului Grigore Vieru adresata Presedintelui Statelor Unite, George W. Bush
Stimate domnule Presedinte al Statelor Unite ale Americii, George W. Bush,
Stim ca primiti zilnic, din toate colturile lumii, numeroase mesaje incarcate cu mari dureri omenesti si cu mari sperante. Va rog sa primiti inca unul. Sunt un scriitor roman din Republica Moldova, nascut in 1935. Am participat, alaturi de alti intelectuali basarabeni, la revolutia basarabeana de dezrobire nationala pe care am facut-o cu ajutorul icoanelor, poeziei si muzicii, si bineinteles cu ajutorul populatiei. Ma aflu si azi pe baricade alaturi de aceeasi intelectuali. Cel mai frumos lucru este ca in ultima vreme simtim alaturi umarul tinerilor, profesorilor si copiilor nostri.
Din 21 noiembrie a.c. ma gasesc pe miraculosul pamant al Americii invitat de Preacucernicul Parinte Protopop Constantin Alecse de la Biserica Ortodocsa Romana "Sf. Treime" din Los Angeles si de Consiliul Mondial Roman al carui Presedinte este domnul Mircea Popescu.
Sunt fericit ca am ajuns in Tara Dumneavoastra care a devenit si Tara atator romani. Am reusit chiar sa compun un imn dedicat Californiei care m-a cucerit prin frumusetea ei. Inca din copilarie, prin anii 50, auzeam pe cei varstnici spunand in soapta: "Las ca vin americanii". Nu intelegeam mare lucru atunci din asta.
Am aflat mai tarziu ca americanii erau asteptati si in Romania Tara de care fostul imperiu sovietic ne despartise in mod criminal. Americanii au ajuns in Romania. Tarziu, dar au ajuns. Imbratisarea recenta de catre NATO a Romaniei a devenit un prilej de bucurie si fericire pe ambele maluri ale Prutului apa blestemata care inca ne mai desparte. Speram ca si Basarabiei ii va veni mai usor dupa aderarea Romaniei la structurile euro-atlantice. In prezent Republica Moldova se zbate in ghearele unei saracii groaznice.
Din pacate, aproape ca ne-am obisnuit cu indelunga mizerie materiala. Ne multumim cu putin, pentru ca asa am fost educati. Eu sunt una din victimile acestei educatii. Parca as fi gata sa indur mai departe intreaga saracie daca mi s-ar lasa in pace Credinta stramosilor mei, Limba Romana si Istoria romanilor. Sunt gata sa indur, in aceasta ideie chiar si sarma ghimpata de la Prut care imi zgarie inima si care stiu ca odata si odata va cadea asa cum a cazut Zidul Berlinului. Va asigur ca multi romani basarabeni gandesc ca mine.
Romanii au un proverb care suna astfel: "Lupul isi schimba parul, iar naravul ba". Iata ca, desi vor sa para democrati, comunistii din R. Moldova nu-si prea schimba naravul. Teroarea politica si suprimarea libertatii de exprimare continua dupa un program bine pus la punct. A fost oprita (stinsa, ca sa zicem asa) retransmiterea pe teritoriul R. Moldova a emisiunilor postului national de televiziune din Romania.
Chiar in aceste zile, in preajma sosirii in SUA a presedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, a fost inchis oficial postul de radio "Vocea Basarabiei". Este urmarita Mitropolia Basarabiei, unii preoti care o slujesc sunt batuti bestial. Este inca urmarita si atacata in presa guvernamentala Limba Romana si studierea in scoala a Istoriei romanilor.
A fost arestat si bagat in puscarie redactorul-sef al saptamanalului "Accente", Sergiu Afanasiu.
Numai solidaritatea activa a ziarsitilor democrati a reusit sa-l scoata de-acolo. Impusat scriitorul Mihail Garaz. Omorat regizorul Ion Mija. Nu se stie in ce imprejurari au murit intr-un accident rutier marii artisti Ion si Doina Teodorovici si stralucitul politician, fost detinut politic, Gheorghe Ghimpu.
Strivit cu autocamionul pe trotuar poetul Dumitru Matcovschi. Batut fara mila, noaptea, in fata casei sale redactorul-sef al saptamanalului national "Literatura si arta" care e si un mare poet si publicist, Nicolae Dabija.
In emisiunile de la asa zisul post national moldovenesc de televiziune nu este voie sa se pronunte cuvantul "roman", necum sa se admire Tara stramosilor.
Acasa la el, in R. Moldova, nu este asteptat (ca sa nu zicem altfel) de catre oficialitati marele luptator Ilie Ilascu, cel care a facut 9 ani de puscarie politica, actualmente stabilit in Romania. Sunt urmariti sau izgoniti din post prefectii, sefii consiliilor judetene, primarii, directorii de scoli care nu convin politicii de deznationalizare a regimului comunist
.
Am putea umple zeci de pagini, domnule Presedinte, cu exemple de asemeni atrocitati comuniste in R. Moldova unde nostalgicii rosii si-au gasit un cuib caldut gratie blajinatatii traditionale si tolerantei romanilor basarabeni, gratie fricii multora de Siberia, frica de care inca nu ne-am despartit. Si bineinteles, gratie armatei a 14-a care nicidecum nu se lasa urnita din Transnistria.
Consideram si noi, ca si Domnia Voastra, ca nici terorismul religios, nici cel politic, nici oricare alt terorism nu poate fi tolerat in noul secol in care am pasit. Iata de ce am indraznit sa va scriu. Va multumesc pentru ingaduinta de a ne asculta.
Cu dragoste si aleasa pretuire,
Grigore Vieru, Poet, membru al Academiei Romane - Los Angeles, California - 17 decembrie 2002
