Pene masive de internet mobil la Moscova. Haos digital în capitala Rusiei

Mari părţi din centrul Moscovei se confruntă de aproape două săptămâni cu întreruperi intermitente sau aproape totale ale internetului mobil din cauza a ceea ce Kremlinul spune că sunt „măsuri de securitate”.

Întreruperile au perturbat semnificativ viaţa de zi cu zi într-un oraş cunoscut pentru utilizarea pe scară largă a aplicaţiilor şi serviciilor digitale şi provoacă pierderi de milioane pentru afaceri — iar autorităţile nu au precizat când s-ar putea încheia.

Regiuni din întreaga Rusie trăiesc de luni de zile cu întreruperi ale internetului mobil din cauza ameninţării atacurilor cu drone ucrainene, scrie The Moscow Times. Nici nu este prima dată când internetul mobil din Moscova este oprit.

Dar, având în vedere durata şi amploarea lor, cele mai recente pene de internet din Moscova au alimentat speculaţiile că autorităţile ar putea pregăti o nouă restrângere a libertăţilor digitale ale ruşilor.

Unii locuitori au spus că accesul la internetul mobil varia de la un cartier la altul, dispărând imprevizibil şi fără niciun avertisment.

Atât internetul, cât şi serviciul celular din districtul central Basmanny au încetat să funcţioneze weekendul trecut, potrivit Nataliei, locuitoare a Moscovei.

„Nici măcar nu am putut să dau un telefon sau să trimit un SMS”, a declarat aceasta, refuzând să-şi dezvăluie numele de familie din motive de securitate.

O femeie care locuieşte în centrul Moscovei a spus că internetul mobil a încetat complet să funcţioneze în districtul ei, inclusiv aşa-numita „listă albă” de servicii esenţiale precum site-urile guvernamentale, aplicaţiile bancare şi taxiurile, care ar trebui să rămână accesibile în timpul întreruperilor.

„Este incredibil de frustrant. Pot să comand un taxi de pe Wi-Fi-ul de acasă, iar apoi să petrec o jumătate de oră plimbându-mă prin cartier încercând să găsesc şoferul”, a spus ea.

Un locuitor al Moscovei care lucrează lângă Tsvetnoi Bulvar a spus că serviciile mobile şi de internet erau în mare parte indisponibile acolo până vineri.

Locuitorii au spus că uneori nu au putut plăti cu cardul, retrage bani de la bancomate sau ridica comenzi online deoarece terminalele de plată şi punctele de ridicare erau deconectate de la internet.

Experţii estimează că afacerile din Moscova au pierdut între 3 şi 5 miliarde de ruble (38–63 milioane USD) în primele cinci zile ale perturbării, serviciile de curierat, companiile de taxi şi car-sharing şi comercianţii fiind printre cei mai afectaţi.

Întreruperile de internet au ajuns chiar şi la elita politică a Rusiei.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că administraţia prezidenţială a trecut la utilizarea telefoanelor fixe.

Camera inferioară a parlamentului, Duma de Stat, aflată la o scurtă plimbare de Kremlin, a experimentat de asemenea o pană de internet şi de telefonie mobilă joi, au declarat surse din parlament pentru presa rusă.

Legislatorii nu au putut, potrivit relatărilor, să se conecteze la reţeaua Wi-Fi a camerei, iar aplicaţiile de mesagerie, inclusiv Telegram şi Max, aplicaţia de mesagerie autohtonă promovată intens de oficiali, nu erau disponibile.

„Parlamentarii ar trebui să fie uniţi cu poporul”, a glumit deputatul Mihail Deliaghin.

Presa a relatat, de asemenea, creşteri ale cererii la Moscova pentru hărţi tipărite, walkie-talkie-uri şi pagere. Analiştii au remarcat însă că serviciile de comunicaţii prin pager nu mai funcţionează în Rusia.

Deputatul Igor Antropenko a propus instalarea de telefoane publice „cu acces la internet” în oraşele ruseşti pentru a ajuta oamenii să rămână conectaţi în timpul întreruperilor.

Institutul de Fizică şi Tehnologie din Moscova a oferit o soluţie mai arhaică: dacă hărţile de pe telefoanele mobile nu mai funcţionează, moscoviţii ar putea folosi întotdeauna stelele şi Soarele pentru orientare.

Întreruperile internetului au devenit din ce în ce mai frecvente în Rusia de când Moscova a lansat invazia sa pe scară largă a Ucrainei în 2022.

Rusia s-a clasat pe primul loc la nivel global în ceea ce priveşte numărul de perturbări ale internetului în 2025, potrivit estimărilor grupului de cercetare şi analiză Top10VPN.

Frecvenţa şi amploarea întreruperilor au început să crească anul trecut, pe măsură ce Ucraina a extins atacurile cu drone cu rază lungă de acţiune care vizează infrastructura militară din interiorul Rusiei.

Grupul de monitorizare Na Svyazi a declarat că restricţiile au vizat cel puţin 63 de regiuni.

Întreruperi au fost raportate aproape zilnic în septembrie anul trecut în regiunea de frontieră Belgorod, precum şi în regiunile Kaliningrad, Leningrad, Moscova, Stavropol, Novosibirsk, Perm şi Orenburg.

Două regiuni, regiunea Ulianovsk şi Crimeea anexată, au restricţionat internetul mobil „până la sfârşitul războiului”.

Autorităţile din Ulianovsk au precizat că măsurile sunt „selective geografic” şi se aplică doar zonelor din apropierea infrastructurii critice.

Preşedintele Vladimir Putin a semnat în februarie o lege care obligă operatorii de telecomunicaţii să suspende serviciile pentru abonaţi la cererea Serviciului Federal de Securitate (FSB), o măsură despre care oficialii au spus că va consolida capacităţile de securitate şi de combatere a terorismului.

Kremlinul a declarat săptămâna aceasta că toate restricţiile de internet sunt implementate „strict în conformitate cu legislaţia în vigoare”, acuzând Ucraina că „foloseşte metode din ce în ce mai sofisticate în atacurile sale” şi făcând astfel necesare întreruperile.

Rusia a înăsprit controlul asupra a ceea ce ruşii pot vedea şi face online de la invazia Ucrainei din 2022, blocând conţinutul opoziţiei şi mass-media independentă, precum şi restricţionând aplicaţii de mesagerie străine precum WhatsApp şi Telegram.

În timp ce criticii au condamnat restricţiile ca fiind atacuri asupra libertăţii digitale, autorităţile au spus că fiecare nouă măsura este o încercare de a proteja civilii.

„Ca stat aflat în război trebuie să le spunem clar cetăţenilor noştri că uneori vor trebui să suporte inconveniente”, a declarat joi deputatul şi vicepreşedintele Comisiei pentru politică informaţională a Dumei de Stat, Andrei Svintsov.

„Dacă cineva ar detona de la distanţă ceva lângă un poliţist prin intermediul unei aplicaţii de mesagerie… dacă acest lucru s-ar întâmpla în fiecare zi lângă fiecare staţie de metrou, cetăţenii noştri probabil ar spune: «La naiba cu internetul. Nu vreau să fiu aruncat în aer în fiecare zi»”, a adăugat el.

Restricţiile privind internetul mobil din Moscova au reaprins discuţiile că autorităţile ruse ar putea testa „internetul suveran”, un sistem conceput pentru a izola ţara de World Wide Web.

O sursă din Ministerul Dezvoltării Digitale a declarat pentru cotidianul de afaceri RBC că penele de internet din Moscova au fost un test al capacităţii de a bloca accesul la site-uri care nu se află pe „lista albă”.

„Aceste teste au loc de ceva timp în regiuni şi acum au ajuns la Moscova”, a spus sursa.

Totuşi, principalul analist rus în domeniul internetului, Mihail Klimarev, a spus că temerile că „listele albe” vor deveni permanente „par premature”, menţionând că internetul prin cablu continuă să funcţioneze în Moscova şi în întreaga Rusie.

Întreruperile din Moscova par similare cu cele impuse în alte regiuni atunci când autorităţile doresc să protejeze infrastructura militară, a spus Klimarev, care conduce Societatea pentru Protecţia Internetului.

„Abia atunci când «listele albe» vor începe să fie implementate acasă va exista un motiv real de îngrijorare”, a adăugat el.