Olandezii se tem de o creştere a imigraţiei(FT)

Olanda, Marea Britanie şi alte câteva ţări vest-europene au menţinut cerinţele privind permisele de muncă pentru cetăţenii din România şi Bulgaria, însă chiar şi cu această limitare a existat o creştere constantă a numărului de imigranţi din aceste ţări. Aceste cerinţe vor expira la 1 ianuarie, intensificând temerile cu privire la o nouă creştere a imigraţiei şi a consecinţelor acesteia asupra salariilor şi serviciilor, aşa cum a avertizat în această lună vicepremierul Lodewijk Asscher, relatează Financial Times.

Asscher a comparat situaţia cu un 'cod portocaliu', făcând aluzie la avertismentul emis de autorităţile olandeze atunci când nivelurile ridicate ale apei ameninţă să copleşească digurile.

Olanda se lăuda o dată cu faptul că în decursul istoriei ţara a oferit un azil pentru imigranţi, cum ar fi refugiaţii evrei şi protestanţi care au ajuns în secolul al XVI-lea. Cu toate acestea, în ultimii zece ani, Olanda a fost zguduită de dezbateri despre integrarea imigranţilor, în condiţiile în care politicianul populist de dreapta Geert Wilders i-a acuzat pe imigranţii musulmani de lipsa integrării, în special pe etnicii marocani şi turci. Mai recent, el şi-a îndreptat atenţia împotriva imigranţilor din Europa Centrală şi de Est, prin crearea unui controversat site web anul trecut, pe care utilizatorii puteau posta plângeri cu privire la comportamentul imigranţilor.

Astfel de atacuri speculează temerile că est-europenii sunt predispuşi la infracţiuni şi concurează pentru locurile de muncă ale olandezilor, trăgând în jos salariile, în special în ceea ce priveşte munca necalificată.

În condiţiile în care Olanda se află în mijlocul unei recesiuni care durează de un an, iar şomajul a urcat de 4,4% în 2010 la 7%, astfel de preocupări s-au accentuat. Partidul Socialist de extremă-stânga a avertizat că 'autobuze pline' de lucrători ieftini din Bulgaria şi România vor sosi anul viitor, atunci când restricţiile vor fi ridicate, şi a cerut guvernului să menţină barierele pe piaţa muncii.

Guvernul de la Haga, o coaliţie între liberalii de centru-dreapta, ai premierului Mark Rutte, şi Partidul Laburist, de centru-stânga al vicepremierului Asscher, a diminuat până importanţa problemei imigraţiei, însă în condiţiile în care sondajele indică o ascensiune a socialiştilor şi a Partidului Libertăţii, partidele aflate la guvernare au început să simtă presiunea.

Numărul est-europenilor din Olanda au crescut, într-adevăr, rapid de la extinderea UE. Începând cu anul 2005, populaţia de origine poloneză aflată oficial în această ţară de 17 milioane s-a dublat, ajungând la 110.000 de persoane, în timp ce comunităţile de bulgari şi români au crescut de patru ori, ajungând la un număr total combinat de 30.000 de persoane.

Pe de altă parte, aceste cifre privesc doar imigranţii care s-au înregistrat oficial în calitate de rezidenţi; imigranţii ilegali ar putea adăuga alţi 50% la aceste cifre.

Cei mai mulţi economişti cred că imigraţia constituie un avantaj pentru economie. Un studiu recent realizat de către think-tankul olandez SEO Economic Research constata că imigraţia forţei de muncă din Europa de Est a fost, în principal, temporară, cu un efect redus sau nul asupra ocupării forţei de muncă locale sau asupra salariilor, dar contribuind în acelaşi timp cu 1.800 de euro pe cap de locuitor la trezoreria guvernului.

Pe de altă parte, studiul a plecat de la premisa că angajatorii care angajează lucrători străini respectă legislaţia olandeză în domeniul muncii, inclusiv acordurile salariale la nivel de sector între angajatori şi sindicate. Cu toate acestea, sindicatele olandeze susţin că lucrătorii primesc deseori cu mult mai puţin. În acest context, vicepremierul Asscher şi sindicatele au cerut măsuri împotriva agenţiilor de recrutare şi a angajatorilor care încalcă legislaţia muncii, nu şi a lucrătorilor. Un grup de lucru înfiinţat anul trecut a început deja urmărirea penală împotriva 84 de firme de recrutare şi a 174 de angajatori.

Cu toate acestea, nu există nicio şansă realistă că guvernul de la Haga să menţină permisele de muncă pentru Bulgaria şi România după 1 ianuarie, deoarece astfel s-ar încălca în mod explicit legislaţia UE, conchide Financial Times.