Oamenii de ştiinţă au descoperit cât timp poţi sta jos înainte ca riscul de cancer să crească. Situaţia e îngrijorătoare

Ştim de mult timp că statul prea mult pe scaun nu este benefic pentru sănătate. Numeroase studii au arătat cât de nocive pot fi perioadele lungi de comportament sedentar.

Însă, după cum arată cercetările recente, nu doar timpul total petrecut zilnic stând jos este important, potrivit ScienceAlert.

Un studiu, primul de acest fel, publicat în revista PLOS Medicine arată că modul în care întrerupem şi acumulăm perioadele prelungite de repaus de-a lungul zilei poate avea un impact major asupra sănătăţii.

Cel mai important aspect este că cercetătorii au descoperit că, pentru fiecare oră suplimentară de stat prelungit pe scaun într-o zi, participanţii la studiu prezentau un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer şi de a muri din cauza cancerului.

„Datele noastre arată că statul jos mai mult de 30 de minute consecutiv este asociat în mod deosebit cu un risc mai mare de cancer”, spune epidemiologul şi autorul principal al studiului, Frederick Ho, de la Universitatea din Glasgow.

„Vestea bună este că întreruperea perioadelor de stat jos prin ceva atât de simplu precum o scurtă plimbare ar putea avea un efect protector.”

În cadrul cercetării, oamenii de ştiinţă au analizat date de la peste 91.000 de persoane care au participat la studiul UK Biobank — un proiect de cercetare pe termen lung care urmăreşte starea de sănătate a aproximativ jumătate de milion de persoane din Marea Britanie.

Participanţii incluşi în această analiză aveau o vârstă medie de 56 de ani şi nu aveau antecedente de cancer.

Fiecare participant a purtat timp de şapte zile consecutive un monitor de activitate cu accelerometru, montat la încheietura mâinii. Dispozitivul a urmărit nivelul de mişcare, clasificând activitatea drept sedentară sau drept activitate fizică uşoară, moderată ori intensă. Cercetătorii au monitorizat ulterior starea de sănătate a participanţilor timp de aproximativ 12 ani.

Pe durata perioadei de monitorizare, cercetătorii au constatat că nivelurile generale de comportament sedentar erau asociate cu rezultate mai slabe privind sănătatea — inclusiv un risc mai mare de a fi diagnosticat cu cancer şi de a muri din cauza acestuia — după luarea în calcul a vârstei, sexului, etniei, situaţiei socioeconomice, nivelului de educaţie şi factorilor alimentari şi de stil de viaţă.

Dar atunci când cercetătorii au analizat modul în care era distribuit timpul sedentar, au descoperit că nu toate perioadele petrecute stând jos sunt echivalente.

Mai exact, au fost măsurate două tipuri distincte de comportament sedentar: comportamentul sedentar prelungit — perioade de stat jos de cel puţin 30 de minute, în care 90% din timp era petrecut în mod sedentar — şi comportamentul sedentar întrerupt — perioade sedentare de mai puţin de 30 de minute sau perioade mai lungi întrerupte suficient de activităţi care nu presupun statul jos.

Potrivit datelor, există o diferenţă importantă între aceste două forme de repaus.

Rezultatele au arătat că, pentru fiecare oră suplimentară petrecută zilnic într-un comportament sedentar prelungit, participanţii aveau un risc cu 9% mai mare de a muri din cauza oricărui tip de cancer.

Fiecare oră suplimentară de stat prelungit pe scaun a fost, de asemenea, asociată cu o creştere de 3% a incidenţei cancerului, în timp ce incidenţa cancerelor asociate obezităţii şi diabetului de tip 2 a crescut cu câte 5%.

Deşi aceste estimări ale riscului relativ pot părea modeste, important este timpul acumulat, deoarece fiecare oră suplimentară se adaugă riscului de cancer.

În schimb, statul jos întrerupt de perioade de activitate a fost asociat cu rezultate semnificativ mai bune privind sănătatea.

Fiecare oră de comportament sedentar întrerupt a fost asociată cu un risc cu 18% mai mic de deces prin cancer şi cu o reducere de 6% a incidenţei generale a cancerului.

Incidenţa cancerelor asociate obezităţii şi diabetului de tip 2 a fost, de asemenea, mai mică cu 9%, respectiv 10%, în rândul persoanelor care se mişcau periodic.

„Rezultatele noastre sugerează că efectele comportamentului sedentar asupra sănătăţii pot depinde nu doar de timpul total petrecut în mod sedentar, ci şi de modul în care acest timp este acumulat — în perioade prelungite sau întrerupt de activitate”, explică cercetătorii în lucrarea lor.

„Acest tipar este plauzibil din punct de vedere biologic: studiile experimentale au arătat că întreruperea perioadelor prelungite de stat jos prin scurte episoade de activitate poate îmbunătăţi răspunsurile metabolice în comparaţie cu statul neîntrerupt.”

Dincolo de comparaţia dintre cele două tipuri de comportament sedentar, rezultatele au oferit şi noi dovezi privind importanţa exerciţiilor fizice pentru reducerea acestor riscuri pentru sănătate.

Modelele utilizate în studiu sugerează că înlocuirea unei singure ore de comportament sedentar pe zi cu activitate fizică poate produce îmbunătăţiri importante ale sănătăţii, asociate cu rezultate mai bune în ceea ce priveşte cancerul.

În cadrul studiului, înlocuirea unei ore de comportament sedentar prelungit pe zi cu activitate fizică uşoară a fost asociată cu un risc cu 12% mai mic de deces prin cancer şi cu o reducere de 6% a incidenţei cancerului.

„Ghidurile actuale de sănătate pun un accent puternic pe exerciţiile fizice moderate sau intense, dar rezultatele noastre arată că nici mişcarea uşoară nu ar trebui ignorată”, spune Ho.

Desigur, trebuie menţionat că, având în vedere natura observaţională a acestei cercetări, rezultatele pot demonstra doar asocieri existente în date şi nu indică faptul că modificarea comportamentului sedentar în aceste moduri va reduce în mod necesar riscul personal de cancer al fiecărui individ.

Cu toate acestea, rezultatele sunt în concordanţă cu numeroase alte cercetări, inclusiv studii care demonstrează legătura dintre comportamentul sedentar şi inflamaţia cronică, precum şi cercetări care arată că efectele activităţii fizice ar putea contribui la prevenirea cancerului.

În acest context, merită subliniat că până şi cantităţi foarte mici de activitate fizică zilnică, care întrerup perioadele lungi de stat jos, par să fie benefice pentru sănătate şi nu ar trebui să ignorăm acest aspect.

„Din câte ştim, acesta este primul studiu care a demonstrat asocieri diferite între comportamentul sedentar întrerupt şi cel prelungit în ceea ce priveşte rezultatele legate de cancer”, scriu cercetătorii.

„Având în vedere prevalenţa ridicată a comportamentului sedentar, chiar şi asocierile modeste ar putea avea implicaţii importante pentru sănătatea publică.”