O delegaţie a Ungariei se îndreaptă spre Bruxelles pentru discuţii privind deblocarea fondurilor UE
O delegaţie a partidului care urmează să formeze viitorul guvern al Ungariei s-a deplasat sâmbătă la Bruxelles pentru a discuta despre deblocarea fondurilor UE îngheţate sub guvernul lui Viktor Orban, care îşi încheie mandatul.
Partidul Tisza urmează să preia puterea la începutul lunii mai, după ce a obţinut o victorie zdrobitoare la alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, care au pus capăt celor 16 ani de guvernare a lui Orban.
Liderul partidului, Peter Magyar, care urmează să devină următorul prim-ministru al ţării, a promis că va adopta o abordare mai pro-UE decât predecesorul său şi că va debloca miliarde de euro din fondurile UE îngheţate din cauza preocupărilor legate de statul de drept şi corupţie sub guvernul Orban.
Magyar a scris pe X că o delegaţie a partidului Tisza condusă de ministrul de externe desemnat, Anita Orban – care nu are nicio legătură de rudenie cu prim-ministrul demisionar – se întâlnea cu liderii Comisiei Europene, braţul executiv al UE, pentru discuţii privind deblocarea fondurilor îngheţate, informează TVP World.
Cursa contra cronometru
Comisia a blocat 17 miliarde de euro – sau aproape 10% din PIB-ul anual al ţării – din fondurile UE alocate Ungariei. Budapesta solicită, de asemenea, 17 miliarde de euro în împrumuturi pentru apărare din programul SAFE al UE, în valoare de 150 de miliarde de euro.
În total, cele două tranşe, în valoare de 34 de miliarde de euro, ar oferi un impuls financiar binevenit economiei ţării aflate în dificultate, în cazul în care ar ajunge în Ungaria în următorii ani.
Totuşi, atenţia se concentrează în prezent asupra celor 10,4 miliarde de euro din Mecanismul de redresare şi rezilienţă (RRF) al UE, lansat în urma pandemiei de COVID-19, pe care Ungaria riscă să le piardă în totalitate dacă nu se ajunge la un acord până la sfârşitul lunii august.
Se va ajunge la un acord politic?
Conştientă de termenul limită strâns al Ungariei, Comisia a trimis o delegaţie la nivel înalt la Budapesta weekendul trecut pentru discuţii iniţiale cu viitorul guvern, la doar câteva zile după ce Tisza a ieşit victorios din alegeri.
Magyar a sugerat ulterior că ar putea semna un acord politic cu UE la jumătatea lunii mai, care ar include un calendar al reformelor planificate de Ungaria între acel moment şi sfârşitul lunii august.
El a anunţat anterior un plan în patru etape pentru deblocarea fondurilor, axat pe combaterea corupţiei, restabilirea independenţei justiţiei şi protejarea libertăţii presei şi a mediului academic.
Sistemul „consolidat” al lui Orban
Însă analiştii avertizează că Magyar se va confrunta cu provocări majore în restabilirea guvernării democratice, deoarece Orban, liderul partidului de dreapta Fidesz, a petrecut ani de zile remodelând sistemul politic al Ungariei.
Orban a plasat aliaţi în posturi-cheie din sistemul judiciar, parchet şi mass-media, adesea cu mandate care depăşesc cu mult durata unui singur ciclu electoral.
Într-un articol publicat în LSE European Politics, analiştii Gergo Medve-Bálint şi Fernando Casal Bértoa au afirmat: „Desfiinţarea puterii bine înrădăcinate a Fidesz în toate ramurile statului va necesita o reformă constituţională şi o navigare politică atentă.”
