Noul val al filmului românesc la 'Lincoln Center': Un festival remodelat de politica din România

De obicei, o schimbare de guvern într-o capitală balcanică ar fi un motiv minor de îngrijorare la ''Film Society of Lincoln Center''. Dar atunci când sponsorizezi un festival de film românesc, iar partenerul tău român ajunge sub tirul criticii noilor autorităţi de la Bucureşti, punând astfel în pericol evenimentul comun, te-ai putea trezi aruncat într-un ''imbroglio'' politic, comentează jurnalistul Larry Rohter într-un articol pe care îl semnează în New York Times.

Festivalul ''Making Waves: New Romanian Cinema'' va începe aşa cum a fost programat, joi seara, 29 noiembrie, la Lincoln Center, şi va dura până miercuri, 5 decembrie. Societatea de film şi-a întrerupt însă legătura cu Institutul Cultural Român (ICR), co-sponsorul originar al festivalului, finanţat de guvernul român, în favoarea colaborării cu o entitate nouă, privată, numită ''Romanian Film Initiative'' (Iniţiativa pentru Film Românesc), condusă de fostul director al institutului din New York.

În ultimul deceniu, apariţia unui nou val al filmului românesc a fost una dintre cele mai uimitoare evoluţii din lumea cinematografiei, în contextul în care un film după altul au câştigat premii la Cannes şi alte festivaluri. La New York, un festival de filme româneşti a fost organizat pentru prima dată în 2006, la ''TriBeCa'' sub auspiciile ICR, iar anul trecut a fost invitat să aibă loc la Lincoln Center.

Instalarea unui nou guvern la Bucureşti ''ne-a făcut să luăm totul de la capăt', a declarat Corina Şuteu, care a demisionat în septembrie, împreună cu adjunctul său, Oana Radu, în calitate de director al ICR din New York. ''Autorităţile actuale au revenit la un discurs asupra culturii care este foarte arhaic şi nu consideră noul val cinematografic ca fiind 'reprezentativ' pentru România', a adăugat ea.

La Lincoln Center, programatorii de film au declarat că nu a existat nicio ezitare cu privire la continuarea parteneriatului lor cu d-na Şuteu şi asociaţii ei şi au optat să nu aibă în vedere posibilitatea unui eveniment aprobat oficial, potrivit autorului articolului.

'Sub această conducere, Institutul Cultural a realizat lucruri incredibile pentru a face noul cinematograf românesc vizibil în Statele Unite, astfel încât nu a existat niciodată vreun semn de întrebare în mintea noastră', a declarat Scott Foundas, director de program asociat la societatea de film. 'Sentimentul nostru a fost întotdeauna că avem aprecieri foarte înalte despre aceste persoane în calitate de curatori, avem un gust foarte asemănător în cinematogafie şi suntem foarte încântaţi să-i avem ca parte a familiei extinse de la Lincoln Center', a subliniat Foundas.

Potrivit semnatarului articolului, guvernul premierului Victor Ponta, care a preluat mandatul în primăvara acestui an, este o coaliţie după cât se pare neverosimilă între foşti comunişti şi un partid conservator. În luna iunie a emis o ordonanţă de urgenţă care a modificat statutul din 2003 de înfiinţare a ICR, care s-a aflat sub autoritatea preşedintelui Traian Băsescu, rivalul politic al lui Ponta.

'Este un guvern ca în teatrul lui Ionesco', a declarat Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului de film, referindu-se la dramaturgul român care este considerat părintele teatrului absurdului. 'Este o combinaţie foarte neaşteptată, care arată că singurul lor scop este puterea'', a adăugat el.

Ca prezenţă pe scena culturală din New York la scurt timp după căderea comunismului în 1989, ICR nu s-a limitat la promovarea cinematografiei naţionale, relevă autorul articolului. Institutul a contribuit şi la aducerea scriitorilor români la Festivalul literar 'PEN World Voices', a sprijinit artişti vizuali în eforturile acestora de a-şi vedea creaţiile expuse la nivel local şi a colaborat la spectacole care au prezentat muzică românească, atât compozitori clasici, cum ar fi pianistul Dinu Lipatti, cât şi formaţii pop, cum ar fi ''Timpuri Noi''.

În locul unei astfel de focalizări de lungă durată pentru a face mai bine cunoscută cultura românească în Occident, acum, în conformitate cu noua ordonanţă de urgenţă, sarcina principală a institutului este 'de a susţine identitatea' românilor care trăiesc în străinătate. Politica anterioară focalizată pe exterior a fost condamnată în ordonanţă ca fiind extrem de negativă, deoarece alterează permanent sentimentul de apartenenţă la naţiunea română, în cazul celor care trăiesc temporar în alte ţări.

Regizorul român Andrei Ujică a realizat mai multe filme apreciate de critica de specialitate, printre care ''Videogramele unei revoluţii'' şi 'Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu', prezentate la festivalul de la New York din 2010, şi care examinează relaţia dintre puterea politică şi manipularea mass-media. Într-un interviu telefonic pentru New York Times, de la Berlin, unde predă cinematografie, el a descris politica noului guvern drept o 'schimbare abuzivă' şi 'anticulturală'.

'Este un fel de tentativă de mică revoluţie culturală, într-un sens maoist, dar într-o formă nouă, cuplată cu noua cultură tabloidă care a devenit atât de puternică în ţări din Europa de Est', a spus el. 'Acesta este un amestec nou şi periculos, cu un accent naţionalist foarte rigid', a adăugat el.

Jurnalistul american notează că pe blogul lui Ponta, guvernul a negat orice intenţie de a prelua controlul asupra aparatului cultural sau de a limita libertatea de exprimare. Într-o declaraţie oficială se precizează că deciziile care au fost adoptate sunt menite doar pentru a construi un cadru mai cuprinzător pentru funcţionarea democratică a Institutul Cultural Român şi pentru a redresa problemele legate de cheltuielile sale din banii publici.

Odată exclusă finanţarea guvernamentală, d-na Şuteu şi asociaţii ei a făcut ceea ce toată lumea face în aceste zile: a început o campanie cu ajutorul platformei Kickstarter, care a colectat 22.000 dolari de la aproximativ 300 de persoane. În cadrul altor acţiuni de sprijin, artişti şi scriitori români de primă mărime, precum şi personalităţi din lumea filmului, atât din diaspora cât şi de acasă, au semnat petiţii de protest şi au contribuit cu bani, iar ''Trust for Mutual Understanding'', care promovează schimburile culturale şi de altă natură dintre SUA şi fostul bloc sovietic, a acordat un grant de 50.000 de dolari.

Festivalul se deschide joi cu filmul 'Despre oameni şi melci', o comedie a absurdului de Tudor Giurgiu, şi se va încheia cu drama religioasă a lui Cristian Mungiu 'După dealuri', care a câştigat două premii la Festivalul de Film de la Cannes în această primăvară. Proiectul include totodată mai multe creaţii ale unor regizori noi promiţători şi o retrospectivă a filmelor lui Alexandru Tatos, care a murit în 1990 şi este considerat o influenţă majoră asupra noului val.

În mod neobişnuit, ţine să sublinieze jurnalistul american, programul include şi două dezbateri cu titlul ''Creative Freedom Through Cinema: Romania and Hungary' (''Libertatea creatoare prin cinema: România şi Ungaria'), care vor fi legate de proiecţii de sâmbătă şi duminică. Ungaria, vecina României, este inclusă în discuţie deoarece guvernul naţionalist de la Budapesta a fost criticat pentru că limitează libertatea de exprimare.

'Corina şi Oana s-au mobilizat foarte repede pentru a face posibil acest eveniment, lucru pe care nu cred că l-ar putea face oricine', a afirmat Foundas. 'A fost un demers foarte îndrăzneţ din partea lor şi fără să ezite au creat o entitate pentru a proteja independenţa acestui festival şi a continua să meargă de maniera în care dorim să vedem acest lucru'', a adăugat el.